Ceaușescu a oprit proiectul supersonic, care putea deveni cea mai temută armă din lume. Tehnologia REDEVINE actuală
Pe 18 martie se împlinesc 111 ani de la primul zbor al unui avion: cel al lui Traian Vuia. Adică, am fost pionierii zborului.
După 111 ani, România a descoperit că există un proiect al unui avion multirol supersonic. Deși era dar pierdut, s-a descoperit că dosarul există, aparatul poate intra în construcție imediat, însă este nevoie doar de bani.
IAR 95 supersonic are o istorie bogată și a prezentat, la un moment dat, subiectul unei negocieri între Ceaușescu și ruși.
În 1974, la Institutul Naţional pentru Cercetări Aero Spaţiale (INCAS) se strângea un mic colectiv care avea sarcina de a concepe un avion militar multirol supersonic românesc. După zece ani de planuri și mai multe probleme întâmpinate, în 1984 proiectul a fost gata.
“Au fost dificultăţi legate de achiziţia motorului. S-au dus tratative cu mai multe ţări, s-a discutat chiar realizarea unuia aici, în România. S-au făcut modele diferite de machete miniaturale, care mai există şi azi.
Acestea respectau întocmai caracteristicile aparatului final şi pe ele se testau rezistenţa şi particularităţile zborului la viteze supersonice”, şi-a amintit inginerul Simion Tătaru (74 de ani), unul dintre responsabilii pentru structura fuselajului şi a suprafeţelor portante în cadrul proiectului IAR-95.
În iunie 1985, în timpul unei vizite la Întreprinderea de Avioane Craiova, fostul preşedinte comunist Nicolae Ceaușescu a hotărât fabricarea unui model experimental al aparatului de vânătoare IAR 95 în colaborare cu Aerostar Bacău, Romaero Bucureşti, IAR Braşov şi Aerofina Bucureşti, cu un motor de MIG 23, foarte puternic.
La 1 august însă, Ceauşescu ordonă sistarea acestui program de avion militar românesc. Neoficial, şi acum se discută de existenţa unei presiuni externe exercitate asupra României de ţările semnatare ale Tratatului de la Varşovia.
Despre ce este vorba? Noi aveam la momentul respective o flotă militară formată, în mare parte, din aparate MIG 21 și MIG 23. Conform înțelegerilor economice și militare, sovieticii ne asigurau mentenanța, în sensul că duceau aparatele în Uniunea Sovietică, le reparau și cereau o căruță de bani pentru acest serviciu. Practic, își cam bateau joc de noi.
Când România a anunțat că poate să realizeze un supersonic multirol – comparabil astăzi cu Greepen-ul suedez, un real success în materie – rușii au intrat imediat la negocieri.
Adică ne-au transferat metenanța MIG-urilor pe care le aveam, pentru a le putea repara și upgrada singuri și ne-au pus la dispoziție 21 de avioane MIG-29, care erau vârf tehnologic la vremea respectivă, cu o condiție: să nu construim un multirol românesc. Care multirol, oricum nu avea încă motorul cumpărat.
Sursa: Libertatea.ro
