Vaccinul împotriva hepatitei B este cel mai inofensiv din toate vaccinurile existente, susţine Angela Beneş, medic epidemiolog în cadrul Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă. Potrivit acesteia, vaccinul nu-i pregătit din serul persoanelor infectate, ci este fabricat imunoingineric, crescut artificial pe celule de drojdii de bere. De aceea, vaccinul nu provoacă infecţie şi nici reacţii adverse.
„Vaccinul nu poate să provoace nicio daună persoanei, nici chiar celei infectate. Singura neînţelegere este că, neştiind că-i infectată, persoana vaccinată crede că este protejată. Astfel, persoana nu se mai tratează şi consideră că s-a îmbolnăvit de la vaccin. De aceea, recomand ca, înainte de vaccinare, persoanele să meargă la medic pentru investigaţii”, menţionează epidemiologul Angela Beneş.
La ora actuală, în republică există două programe naţionale de vaccinare: imunizarea copiilor nou-născuţi şi programul naţional de combatere a hepatitelor B şi C, care vizează vaccinarea grupurilor de risc: cei din familiile în care există bolnavi infectaţi şi femeile de vârstă fertilă, care nu au fost vaccinate anterior. De asemenea, persoanele se pot adresa în mod individual la medic pentru vaccinarea contra hepatitei B. „În policlinici nu se găseşte decât vaccinul pentru copii, care este administrat gratis, dar la cabinetele private pot fi vaccinaţi şi adulţii. Nu este recomandabil să procuraţi singuri vaccinul din farmacii, deoarece el necesită condiţii speciale de păstrare. Vă puteţi adresa la Centrul Naţional de Sănătate Publică sau la centrele de testare din centrele raionale, pentru a determina dacă aţi contactat sau nu boala anterior”, a menţionat Angela Beneş.
În anii ’90 a fost iniţiată vaccinarea selectivă împotriva hepatitei B a nou-născuţilor din mame infectate. Ulterior s-a constatat o reducere cu 55% a morbidităţii prin HVB acută la copiii în vârstă de 0-2 ani, dar fără vreo schimbare semnificativă a ratei de morbiditate în celelalte grupuri de vârstă. Potrivit statisticilor, anual în R. Moldova se înregistrează circa 7000 cazuri de hepatite cronice, ciroză hepatică şi cancer primar al ficatului. Dacă în 1989 în instituţiile medicale erau la evidenţă peste 33,6 mii de bolnavi cu hepatite cronice şi ciroze hepatice, în 2007 numărul acestora s-a dublat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
