E întotdeauna simplu să fugim de responsabilitate și să spunem ca Adam: „Nu eu, ci femeia pe care TU mi-ai dat-o". Dar așa cum acest răspuns nu l-a salvat pe Adam, nici pe noi nu ne va ajuta.
Avem toate datele care să ne ajute să deosebim un sfat rău de unul bun, un creștin până în adâncul inimii sau unul de paradă. Însă nu trebuie să ne depărtăm de Sfintele Taine. Nu putem să ne rupem de liturghie și de împărtășanie, fiindcă cel de lângă noi e mincinos, iar preotul nu are destule virtuți.
Nu putem fi amăgiți. Iisus ne-a spus cum deosebim un îndrumător bun de unul rău: „După roadele lor îi veţi cunoaşte. Au doară culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini? Aşa că orice pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele. Nu poate pom bun să facă roade rele, nici pom rău să facă roade bune." (Matei 7, 16-18).
Iar Apostolul Pavel a descris pe larg aceste fapte rele: „Şi aceasta să ştii că, în zilele din urmă, vor veni vremuri grele; că vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de arginţi, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără cucernicie, lipsiţi de dragoste, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, cruzi, neiubitori de bine, trădători, necuviincioşi, îngâmfaţi, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu, având înfăţişarea adevăratei credinţe, dar tăgăduind puterea ei. Depărtează-te şi de aceştia. Căci dintre aceştia sunt cei ce se vâră prin case şi robesc femeiuşti împovărate de păcate şi purtate de multe feluri de pofte. Mereu învăţând şi neputând niciodată să ajungă la cunoaşterea adevărului." (II Timotei 3, 1-7).
Dacă vedem aceste fapte trebuie să ne ferim. Să căutăm pe cei care ne pot întări, fiindcă ei există, chiar dacă prin smerenia lor sunt mai puțin vizibili decât ceilalți. Știu din experiență că avem credincioși adevărați și duhovnici cu har. Trebuie doar să avem răbdare și din pricina neghinei să nu pierdem din vedere grâul.
Fiindcă până la urmă puțini sunt cei desăvârșiți și cine dintre noi aduce doar roadă bună? Dacă suntem onești, ne regăsim măcar la unul sau două din punctele enumerate de Pavel. Și câtă vreme nu suntem fără de păcat nu putem arunca cu piatra. Trebuie doar să ne îndreptăm pe noi înșine și să nu ne rupem de Hristos din pricina slujitorilor nevrednici ai lui Hristos. Pentru că nu ei sunt cei care au murit pentru noi și nici cei care ne-au chemat la viață veșnică.
Dacă vârsta, locul în care trăim sau alte circumstanțe ne împiedică să căutăm duhovnicii care ne pot întări, să nu ne depărtăm de Biserică, ci să ne amintim și alt cuvânt al Domnului nostru Iisus Hristos: „Deci, toate câte vă vor zice vouă, faceţi-le şi păziţi-le; dar după faptele lor nu faceţi, că ei zic, dar nu fac" (Matei 23, 3).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
