Cine este „Mama Rusie” al lui Putin. Aliatul Kremlinului care deportează copii ucraineni

France 24 a făcut portretul unui personaj controversat în Vest, dar lăudat la Kremlin, pentru „salvarea” copiilor prinși în războiul din Ucraina.

Maria Lvova-Belova despre care se știe în Rusia că este „comisarul pentru drepturile copilului” al lui Vladimir Putin, și pretinde că acum este „salvatoarea” micuților ucraineni prinși în teribilul război iscat de Kremlin în țara vecină.

Mai exact, rolul acesteia este acela de a deporta copiii ucraineni din teritoriile ocupate cu forța de armata lui Putin pentru a fi ulterior adoptați de familii rusești.

Maria Lvova-Belova, în vârstă de 38 de ani, este comisarul rus pentru drepturile copilului încă din 2021 și nu ezită să se laude cu ”faptele bune” pe canalul său Telegram și la televiziunea de stat rusă.

Mamă a zece copii și „icoană” pentru Biserica Ortodoxă

Sursa citată o descrie pe ea ca fiind o blondă elegantă și un personaj care pare în totalitate o mamă pudică și devotată, care vine în ajutorul copiilor din toată Rusia și Ucraina.

Lvova-Belova are cinci copii biologici cu soțul ei, un informatician devenit preot ortodox, și a mai adoptat alți cinci, inclusiv un adolescent ucrainean pe care l-a adoptat din orașul ucrainean asediat Mariupol.

De asemenea, aceasta este tutorele legal a 13 copii cu handicap plasați în cadrul unor organizații caritabile pe care ea însăși le-a fondat, unele dintre acestea fiind acuzate de abuz de fonduri în presa rusă.

În Rusia, unde rata natalității este în scădere, familia numeroasă a lui Lvova-Belova este văzută ca un exemplu în sânul partidului Rusia Unită – condus de dictatorul rus Putin -, cât și pentru Biserica Ortodoxă.

În Ucraina, Lvova-Belova pretinde că ”salvează” copiii strămutați sau orfani, dar joacă un rol-cheie în mutarea lor forțată în Rusia.

Astfel, aceasta a organizat transferul a sute de copii ucraineni din teritoriile ocupate din Ucraina către Rusia, țara care le-a furat căminul natal.

Mii de copii ucraineni sunt dați dispăruți

Numeroase clipuri video cu copii care ajung în Rusia sunt publicate pe contul de Telegram al blondei de la Kremlin. Ca exemplu, copiii din regiunile din estul Ucrainei, Donețk și Donbas, sunt întâmpinați de ”noile lor familii” cu baloane viu colorate și jucării de pluș.

Numele copiilor sunt de obicei schimbate și li se dau noi pașapoarte rusești în schimbul vechilor lor identități.

Sute, sau chiar mii de copii ucraineni sunt ”adăpostiți” de Rusia, datorită eforturilor sale, susține ea cu mândrie pe rețelele de socializare și la televiziunea de stat.

În acest context, Lvova-Belova preferă să folosească cuvinte precum ”salvare” în loc de ”deportare” și ”tutelă” în loc de ”adopție”.

Dar, în realitate, susțin jurnaliștii francezi, copiii din orfelinatele, spitalele, centrele sociale sau centrele de plasament din teritoriile ocupate ale Ucrainei sunt oferiți familiilor rusești împreună cu plata de către statul rus.

Deportarea forțată în masă a persoanelor în timpul unui conflict este clasificată de dreptul umanitar internațional ca fiind o crimă de război.

Într-un raport publicat în luna noiembrie a anului trecut, Amnesty International a afirmat: ”Autoritățile ruse au transferat și deportat cu forța civili din zonele ocupate ale Ucrainei în ceea ce reprezintă crime de război și probabil crime împotriva umanității”.

În decembrie 2022, asociația franceză Pour l’Ukraine, pour leur liberté et la nôtre (”Pentru Ucraina, pentru libertatea lor și a noastră”), a cerut Curții Penale Internaționale să examineze acuzațiile de ”genocid” pe fondul deportării copiilor ucraineni.

Moscova nu a făcut nicio încercare de a-și ascunde politica de deportare a copiilor. Îndepărtarea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate face parte integrantă din propaganda Kremlinului și este în concordanță cu ”dezucrainizarea” ordonată de Putin, care a adoptat în mai 2022 o lege care a facilitat adoptarea copiilor ucraineni de către ruși. De asemenea, a îngreunat posibilitatea ca familiile ucrainene să își revendice copiii răpiți.

La începutul lunii decembrie, Ucraina a susținut că 13.000 de copii au fost deportați în Rusia, adăugând că este puțin probabil să fie ”cifra finală”. La rândul său, Rusia afirmă că a primit cinci milioane de refugiați din Ucraina.

O carieră fulminantă

Războiul din Ucraina a fost o șansă unică pentru cariera lui Lvova-Belova, permițându-i fostei profesoare de chitară să își continue ascensiunea fulminantă în cadrul instituțiilor din Rusia.

În 2008, alături de predecesoarea sa în funcția de comisar pentru drepturile copilului, Anna Kuznetsova, a fondat o organizație caritabilă numită Blagovest în regiunea Penza, la 650 de kilometri sud-est de Moscova. Cele două femei au în comun faptul că sunt mame a mai multor copii și adepte devotate ale Bisericii Ortodoxe.

Mergând pe urmele lui Kuznetsova, ea s-a alăturat partidului de guvernământ, Rusia Unită, în 2019.

Din acel moment, cariera ei a „explodat”. După ce a câștigat prestigiosul concurs ”Lideri ai Rusiei”, în 2020, a fost numită senator înainte de a fi numită comisar pentru drepturile copilului de către Vladimir Putin la sfârșitul mandatului lui Kuznetsova.

Lăudată de Putin

Războiul din Ucraina a pus-o acum ferm în centrul atenției.

”Această femeie fragilă face de una singură mai mult pentru copii și pentru pace decât acei americani rușinoși care întocmesc liste de sancțiuni”, a declarat Putin.

După ce a vizitat fiecare dintre regiunile anexate în toamna anului trecut, aceasta intenționează ca în 2023 să deschidă ”centre pentru adolescenți” pentru a le ”acorda o atenție specială” și să desfășoare echipe care să ajungă la ”copiii străzii” din teritoriile ocupate.