Cine mai are nevoie de știință?

Interviul a fost publicat pe portalul Europa Liberă. Domnul Ioniță a vorbit despre necesitatea reformării Academiei de Științe, care, după spusele lui, nu prea se ocupă de știință și protestează atunci când i se taie din buget. Nu sunt expert economic și nici savant, ca să calculez bugetul anual necesar pentru Academia de Științe din Moldova. Am impresia însă că aceste tăieri din buget ar putea fi înfăptuite în alte părți – în Parlament, la Guvern. Avem în Parlamentul Moldovei o gloată de „deputați” care nu fac nimic de vreo doi ani încoace, dar sunt plătiți din banii contribuabililor și n-am auzit pe nimeni să spună că salariile acestor deputați ar trebui reduse. La fel nu înțeleg de ce nu vine nimeni cu propunerea de a reduce din luxul în care se răsfață înalții demnitari de la noi. Orice acțiune a acestora este însoțită de cheltuieli exorbitante. Ce să mai vorbim, dacă liderii noștri politici preferă să circule cu mașini de lux mai scumpe decât orice cercetare științifică făcută în Moldova în ultimii ani. Sunt de acord cu domnul Ioniță – știința nu se face doar la Academia de Științe din Moldova, chiar dacă savanții încearcă din răsputeri să își aplice abilitățile uluitoare. Știința din Moldova se face în Parlament și Guvern, unde fiecare mahăr începe să vorbească științific, știe exact ce limbă vorbim, ce istorie trebuie să învățăm și ce procentaj de sânge românesc purtăm în noi. Politicienii de la noi au devenit un fel de gânditori universali, sunt experți în toate – în chimie organică, în istorie națională, psihologie, lingvistică, economie aplicată ș.a.m.d. Am spus de multe ori că marile probleme ale R. Moldova vin de la faptul că avem oameni nepotriviți la locuri nepotrivite. Astfel, politicienii sunt experți în afaceri, afaceriștii sunt experți în politică, deputații sunt oameni de știință, iar xenofobii, de felul lui Șelin, sunt adevărații patrioți ai țării.

Sunt de acord cu reformarea Academiei de Științe, chiar și cu reducerea bugetului sunt de acord, atâta timp cât bugetele vor fi reduse și în alte domenii de activitate din R. Moldova. Cât despre reformă, o înțeleg în felul următor: istoria națională, lingvistica și chestiunile legate de identitatea acestui popor ar trebui să se discute doar în rândul oamenilor de știință, nu în rândul politicienilor. Pentru că politicienii de la noi au tendința de a transforma știința în program de partid, iar istoria națională în campanie electorală. Și atâta timp cât lucrurile nu se vor schimba, iar diplomele universitare vor fi acordate contra plată, și nu după merit, tinerii cu perspectivă vor căuta alte țări în care să-și valorifice cunoștințele, țări care nu reduc din bugetul educației și al științei, țări care se gândesc la viitorul lor.