Oamenii din această zonă spun că înainte puteau să se întreţină un an întreg doar din cultivarea cireşelor. Începând cu mijlocul lunii mai şi până aproape de iulie, în fiecare zi în satele lor veneau zeci de tiruri care le cumpărau marfa la un preţ avantajos. „Cu cireşele trebuie să te mişti repede, că marfa e uşor alterabilă şi toţi doresc produse proaspete. Dacă nu reuşeşti să le vinzi în aceeaşi zi, le dai la păsări. Anul trecut, şoferii tirurilor veneau dimineaţa. Ne dădeau lăzi speciale şi până la amiază le întorceam pline cu cireşe. Dacă erau mai măşcate, ne dădeau 3 lei kilogramul, pe cele mărunte le luau cu 2,5 lei. Cele de mai, fiind primele fructe, sunt mai scumpe”, ne-a spus Vasile, un bărbat de 29 de ani, din Cojuşna.
Vasile e brigadier la o firmă din Chişinău. Cota cu cireşi o are moştenire de la socri. În fiecare an, în luna mai, îşi ia concediu, să se ocupe doar de cireşe. Alături de el vând mai multe rude. Acestea ni s-au plâns că anul trecut au avut mari probleme cu poliţiştii. „Venea unul şi cerea un ciorchine. A doua zi cerea doi, apoi trei… Şi dacă ar fi fost numai un poliţist, dar şi alţi colegi de-ai lui procedau la fel. Şi tot dă-le. Măcar să ne fi lăsat în pace, dar mai apoi au început să ne alunge, să ne amendeze că nu avem acte… Anul acesta încă nimeni nu s-a legat de noi. Poate o să ne lase în pace, că nu facem milioane”, povesteşte Vasile
Ca să ai succes la vânzări, trebuie să cunoşti anumite „secrete”. Vasile spune că cireşele vândute la marginea drumului nu merg bine dacă le ţii în lăzi. „Şoferul nu opreşte dacă ţii cireşele în lăzi, nu sunt atrăgătoare. De aceea facem din ele ciorchini şi îi expunem la vedere”. Într-adevăr, ciorchinii dau tot farmecul. Elena, şi ea din Cojuşna, zice că unii şoferi opresc doar ca să se intereseze de preţ. În schimb, când în maşină sunt şi copii, „ştiu cu siguranţă că voi vinde”.
Un ciorchine care cântăreşte vreo jumătate de kilogram se vinde aici cu 30 de lei. La piaţă, angrosiştii le dau producătorilor nu mai mult de 35 de lei pentru un kilogram. Cojuşnenilor nu le place să-şi vândă cireşele la Chişinău pentru că trebuie să plătească drumul şi apoi… Piaţa Centrală are şi ea „şmecherii” ei. „Câte patru-cinci angrosişti te înconjoară şi încep a-ţi critica marfa. Sunt înţeleşi între ei ca nimeni să nu ofere un preţ mai mare decât cel stabilit în comun. Până la urmă, îţi dai marfa pe degeaba”, ni se destăinuiesc oamenii.
Nu încape îndoială că la şosea vânzările sunt mai profitabile. În zilele de odihnă, apar şi copiii lor cu cireşe de vânzare. Acestora le merge cel mai bine, cu condiţia să fie îngrijit îmbrăcaţi. Călătorii preferă să cumpere de la copii, răsplătindu-i astfel pentru ciorchinii împletiţi cu cea mai mare grijă. Ai zice că sunt opere de artă…
Mulţi trecători cred că cireşele de mai sunt cam scumpe, dar puţini rezistă să nu guste din trufandale. Nici eu nu m-am putut abţine. Sunt foarte delicioase!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
