Coaliţia PLDM-PCRM pune capăt integrării europene a R.Moldova şi aruncă ţara în alegeri anticipate

Ieri, cele două partide, au votat cu o viteză record un pachet de acte legislative extrem de controversate, care au lăsat cu gura căscată nu doar opinia publică naţională dar şi cea internaţională. Amintim aici doar câteva dintre acestea – renunţarea la sistemul electoral mixt la doar două săptămâni după ce a fost legiferat. Iar argumentele au fost că acest sistem nu ar fi oportun, chiar dacă nu a fost implementat niciodată. Abrogarea hotărârii privind numirea procurorul general, trecerea Centrul Anticorupţie în subordinea guvernului, reducerea inamovibilităţii judecătorilor Curţii Constituţionale, sunt doar câteva legi votate în parlament de coalitia PLDM-PCRM, iar cel mai straniu este că liberal-democraţii au votat împreună cu comuniştii abrogarea unor legi şi hotărâri pe care le susţinuse-ră ”cu amândouă mâinile” acum două săptămâni.

Aceste încălcări au fost într-atât de grave încât comunitatea internaţională a reacţionat la doar câteva ore de la controversatul vot în parlament, ceea ce demonstrează faptul că UE este cu ochii pe noi şi orice deviere va fi taxată scump.

Prima care a reacţionat a fost Comisia de la Veneţia. Într-un mesaj difuzat de preşedintele instituţiei, Gianni Buquicchio se declară îngrijorat de proiectul legii care prevede că judecătorii Curţii Constituţionale pot fi revocaţi din funcţie de către parlament. O astfel de prevedere este într-o contradicţie clară cu Standardele Europene în domeniul justiţiei constituţionale şi este o încălcare vădită a articolului 137 din Constituţia RepubliciiMoldova. Curtea Constituţională are rolul de a controla activitatea Parlamentului. Supunerea judecătorilor din cadrul acesteia să câştige «încrederea» Parlamentului, contravine totalmente cu rolul pe care îl are o Curte Constituţională”, se spune în mesaj.

O reacţie şi mai dură au avut sâmbătă, în primele ore ale dimineţii, Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate şi vicepreşedintele Comisiei Europene, şi Štefan Füle, Comisarul European pentru extindere şi politica de vecinătate care critică nu doar conţinutul legilor votate dar şi modul în care s-a desfasurat votul. ”Aceste legi importante, care tratează aspecte fundamentale pentru funcționarea democrației în Republica Moldova, au fost adoptate în mare grabă, fără o consultare adecvată cu societatea moldovenească sau fără a lua în considerație standardele Europene privind reforma constituțională, în special cele ale Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei”, potrivit unei declaraţii comune ale celor doi oficiali.

Aceştia mai atrag atenţia că instituţii importante ale statului au fost folosite în acest caz în interesul unor persoane şi arată că acest lucru va influenţa într-un mod negativ procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. ”Îndemnăm liderii politici să nu piardă din vedere impactul pe termen lung al deciziilor pe care le iau, inclusiv privind realizarea aspirațiilor Republicii Moldova”, au declarat cei doi comisari.

O reacţie atât de promptă şi de dură din partea Bruxellesului, Republica Moldova nu a mai cunoscut din timpurile guvernării comuniste şi a violenţelor din aprilie 2009. Cel mai straniu este că aceste încălcări ale normelor democratice au fost făcute cu sprijinul, sau chiar la iniţiativa Partidului Liberal Democrat, care se declara un susţinător fervent al procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Interesant, ce le va spune acum Iurie Leancă, ministrul afacerilor externe, care de curând îndeplineşte şi funcţia de premier interimar, atunci când se va întâlni cu amicul său Stefan Fule. Cum va explica faptul că partidul al cărui prim-vicepreşedinte este şi care l-a desemnat în funcţia respectivă s-a aliat cu comuniştii pentru a arunca ţara în alegeri anticipate? Cu ce argumente va mai merge acum Leancă la Bruxelles pentru a-i convinge pe europeni că Republica Moldova este un stat european, iar cetăţenii săi au dreptul să circule liber prin UE?

O altă întrebare este de ce tace preşedintele Nicolae Timfti, care este garantul Constituţiei? De ce tace Nicolae Timofti, care s-a declarat în repetate rânduri un adept al integrării europene a Republicii Moldova? Sau integrarea europeană va continua alături de comunişti şi câlcând peste normele democratice?

Bruxellesul urmăreşte cu atenţie Republica Moldova încă de la 13 februarie, atunci când Vlad Filat, reprezentantul cel mai vizibil în UE al fostei Alianţei pentru Integrare Europeană a denunţat acordul de constituire a acesteia. Bruxellesul urmăreşte cu atenţie Republica Moldova şi după difuzarea convorbirilor telefonice ale lui Filat cu şeful Fiscului, în care îi dădea indicaţii telefonice, iar într-un stat democratic acesta ar fi fost un motiv pentru ca premierul să-si dea demisia, nu ca să mai concureze pentru un nou mandat. Iar dacă atunci Bruxellesul a tăcut, acum şi-a dat seama că s-a mers prea departe, iar Filat şi PLDM şi-au dat arama pe faţă.

Ne întrebăm ce va urma? Probabil că alegeri anticipate. O parte din proiectele votate vineri în parlament nu sunt menite pentru stabilizarea situaţiei politice, dar pentru pregătiri de anticipate. Spre exemplu, proiectul prin care se acordă împuterniciri sporite premierului şi guvernului interimar. Cui i-ar trebui aceste imputerniciri, dacă PLDM şi PCRM nu s-ar pregăti de alegeri? Sau renunţarea la sistemul electoral mixt şi majorarea pragului electoral, nu tot pregătiri de alegeri sunt? Probabil că PLDM şi PCRM nu doar se gândesc la alegeri, dar şi la fraudarea lor, iată din ce cauză intenţionează să-i demită pe actualii judecători ai Curţii Constituţionale şi să numească alţii, persoane docile, în locul lor.

Ultimele sondaje arată că PCRM este în creştere, din cauza certurilor din fosta AIE şi destrămarea acesteia, provocată de PLDM. Partidul lui Filat va acumula un număr mai mic de voturi, dar probabil că fostul premier speră să facă alianţă cu comuniştii după aceste alegeri, dar nu este exclus că comuniştii să obţină majoritatea parlamentară.

Iată care ar fi cel mai probabil scenariu, care se vede la moment şi iată cum PLDM şi Vlad Filat îşi vor îndeplini sloganul ”Moldova fără Voronin, Moldova fără comunişti”.

Ce ţine de relaţiile cu Uniunea Europeană, este clar că în urma votului de vineri, Republica Moldova a pierdut practic şansa nu de a semna, dar cel puţin de a parafa în acest an Acordul de comerţ liber şi cel de asociere, iar liberalizarea regimului de vize va fi amânată cel puţin pentru câţiva ani. Ne întrebăm dacă în această situaţie Iurie Leancă va demisiona din funcţia de ministru de externe şi cine va fi numit în locul său prim-ministru interimar?
 
Dragoș Mihăilă