Astfel, Jonathan Marcus arată că ”indiferent dacă vorbim despre terorism, valul de migraţie, viitorul Libiei, politicile nucleare ale Iranului, Orientul Mijlociu pătrunde în conştiinţa europeană. În unele privinţe, acesta este un fel de revers al istoriei. Nu uitaţi că în era colonială, Franţa, Italia şi Marea Britanie controlau porţiuni mari de teritorii în Orientul Mijlociu. Căderea Imperiului Otoman de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial a determinat o expansiune a reprezentanţilor guvernelor Franţei şi Marii Britanii în regiune, cu mandate în Siria şi Palestina. De-a lungul timpului, au mai fost atacuri teroriste în Europa. Lupta pentru independenţă din Algeria din anii 1950 a adus atacuri teroriste asupra unor ţinte franceze. O generaţie mai târziu, extremiştii algerieni au atacat din nou Franţa, prin anii 1990 pentru a se răzbuna pe un fost opresor colonist”.
Totodată, corespondentul BBC mai explică și că diferitele forme de globalizare au crescut atractivitatea economiei europene şi au adâncit deficienţele în mare parte din lumea arabă, în timp ce tot mai mulţi europeni se alătură Statului Islamic, iar Belgia pare fi ţara care ar fi produs cei mai mulţi jihadişti mobili.
”În Europa sunt acum numeroase comunităţi provenite din Africa de Nord, în special în Franţa. Problemele acestora de identitate, xenofobia şi lipsa de integrare a acestor minorităţi îi face pe oameni susceptibili la mesajele jihadiste. Şi la toate acestea se adaugă întrebarea: ce ar trebui să facă Occidentul faţă de situaţia actuală din Orientul Mijlociu? Este o problemă atât de securitate, cât şi de politică externă. Ar trebui să intervină? Şi dacă da, cum? Şi în ce scop? Au fost deja luate nişte decizii referitoare la Muammar Gaddafi care conducea Libia şi Bashar al-Assad, preşedintele Siriei. Unul a fost înlăturat, celălalt nu, iar aceste decizii au influenţat contextul actual”, arată el.
Totodată, Jonathan Marcus mai notează: ”Certitudinile politice la care s-a ajuns prin intermediul Războiului Rece s-au spulberat. Povestea nu s-a terminat. S-a întors în curtea Europei. Acum, guvernele Europei se confruntă cu o problemă ca un cub Rubik. Poţi răsuci oricât de mult o faţă a cubului, dar nu vei reuşi să aliniezi politica externă, securitatea, imigraţia şi politica internă. Pur şi simplu sunt prea multe părţi în mişcare. Şi nici un răspuns nu este simplu”.
Marți, la Bruxelles au avut loc două atentate teroriste – unul la metrou și la aeroport – în urma cărora au murit 32 de oameni, iar alți 300 au fost răniți.
sursa: romanialibera.ro
