Comercianții folosesc Turcia, Kazahstanul și Armenia pentru a evita sancțiunile Rusiei, acuză Letonia

Comercianții folosesc Turcia, Kazahstanul și Armenia pentru a se sustrage de la sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei într-o tactică care încalcă respectarea de către aceste țări a embargoului blocului, a declarat vineri prim-ministrul Letoniei, Krisjanis Karins.

Krisjanis Karins a făcut această afirmație în urma discuțiilor cu omologii din UE, Estonia și Lituania, care, împreună cu Letonia, au fost printre cele mai mari susținătoare ale sancțiunilor împotriva Rusiei după invazia sa din 2022 a Ucrainei.

„Pare destul de clar că comercianții găsesc modalități de a comercializa în mod legal mărfuri, să zicem cu Turcia, Kazahstanul sau Armenia, care sunt apoi trimise Rusiei, pentru că aceste țări nu aderă la regimul de sancțiuni”, a declarat Karins reporterilor din capitala Estoniei Tallinn.

Karins a subliniat o creștere a comerțului european cu cele trei țări, despre care a spus că este „disproporționată față de situația în care a fost în trecut”.

El nu a furnizat alte dovezi de evaziune a sancțiunilor și nu a precizat tipurile de mărfuri care se presupune că au fost comercializate.

Nu a existat un răspuns imediat din partea ministerelor de externe din Turcia și Kazahstan la solicitările de comentarii cu privire la observațiile lui Karins, precum nu a existat un răspuns imediat din partea ministerului economiei din Armenia.

”Una (soluție) este să lucrăm cu aceste țări, pentru a le integra și în urma sancțiunilor. A doua este să căutăm legislație în întreaga Europă, pentru a ne asigura că criminalizăm evitarea sancțiunilor”, a declarat Karins. „Închide lacunele!”.

În urma discuțiilor cu Karins și omologul lituanian Ingrida Simonyte, premierul eston Kaja Kallas a declarat că ar trebui luată în considerare o „interzicere totală a comerțului” cu Rusia pentru a ajuta la evitarea sancțiunilor.

Turcia a condamnat anterior invazia Rusiei și a trimis drone armate în Ucraina. În același timp, se opune sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și are legături strânse atât cu Moscova, cât și cu Kievul, vecinii săi la Marea Neagră.

De asemenea, a intensificat comerțul și turismul cu Rusia. Unele firme turcești au achiziționat sau au căutat să cumpere active rusești de la partenerii occidentali care s-au retras din cauza sancțiunilor, în timp ce altele mențin active mari în țară.

Cel mai important oficial al Departamentului de Trezorerie al SUA se află într-o călătorie în Turcia și Orientul Mijlociu săptămâna aceasta pentru a avertiza țările și companiile că ar putea pierde accesul la piețele G7 dacă fac afaceri cu entități supuse restricțiilor SUA.

În noiembrie 2022, Guvernele europene au adoptat „în unanimitate” decizia de a considera „o infracţiune” încălcarea sancţiunilor europene.

Concret, această decizie va face posibilă sancţionarea ţărilor terţe şi a cetăţenilor acestora sau a entităţilor lor vinovate de eludarea sancţiunilor adoptate de UE împotriva Rusiei.

Turcia, acuzată în mod constant că a eludat sancţiunile europene

Europenii au adoptat opt serii de sancţiuni, în special oprirea achiziţiilor lor de petrol şi cărbune, pentru a priva Moscova de sursele sale de finanţare pentru războiul din Ucraina.

Turcia este acuzată în mod constant că a eludat sancţiunile europene şi că a creat o rută ocolitoare pentru a transporta petrolul rusesc către ţările UE, în pofida embargoului european.

Includerea încălcării măsurilor restrictive în lista „infracţiunilor” este primul dintre cei doi paşi care vizează asigurarea unui grad similar de aplicare a sancţiunilor în întreaga UE şi descurajarea încercărilor de eludare sau încălcare a măsurilor UE”, spunea în noiembrie un comunicat al președinției Consiliului UE.

Al doilea pas este adoptarea unei legislaţii care să definească infracţiunile şi sancţiunile care trebuie aplicate în cazul încălcării sancţiunilor europene, întrucât statele membre au în prezent definiţii diferite cu privire la ceea ce constituie o încălcare a măsurilor restrictive.