Comisia Europeană cere clasei politice din România acord asupra Master Planului General de Transporturi

Cele mai importante recomandări ale Comisiei Europene vizează obţinerea unui acordul la nivel politic asupra acestui document, prioritizarea proiectelor în funcţie de performanţa economică şi apartenenţa la reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T) şi încheierea unor contracte de performanţă cu beneficiarii (CNADNR şi CFR), precum şi cu operatorii din transportul naval.

Comisia Europeană solicită existenţa acordului politic, chiar şi la nivelul Parlamentului, asupra MPGT. Împrumutul public în valoare de 7,3 miliarde de euro anunţat de către Guvern şi din care urmează să fie finanţate o parte a proiectelor de infrastructură nu trebuie să influenţeze negativ angajamentele României referitoare la deficitul bugetar, spune CE.

O altă recomandare a CE vizează prioritizarea proiectelor prin utilizarea scenariului bazat pe performanţă economică şi apartenenţa la TEN-T (reţeaua trans-europeană de transport – n.r.).

În sectorul feroviar, CE subliniază că, pentru lucrările de reabilitare, modernizare şi extindere a liniilor de cale ferată, este necesară respectarea cerinţelor de viteză şi declivitate prevăzute de regulamentele CE (viteze de 160 km/oră şi declivitate de 12,5%). CE mai solicită implementarea măsurilor de reformă feroviară aşa cum au fost stabilite în MPGT.

Forul european a recomandat încheierea unor contracte de performanţă cu beneficiarii (CNADNR şi CFR), precum şi cu operatorii din transportul naval. MT precizează că aceste contracte vor stabili în principal obligaţiile beneficiarilor de a implementa proiectele de infrastructură din MPGT, precum şi criteriile de performanţă necesare pentru administrarea infrastructurii rezultată prin implementarea proiectelor.

Ce propune MPGT

În MPGT este prevăzută construirea a 1.300 de noi km de autostradă, pe hârtie, până în 2030, dublu faţă de nivelul stabilit în formula iniţială. După dezbaterea publică a fost propusă construcţia unor sectoare de autostradă care figurau iniţial ca drum expres, respectiv Sibiu-Piteşti, Bacău-Paşcani, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi Târgu Mureş-Târgu Neamţ (ultimul ca autostradă construită în mai multe etape), potrivit Ministerului Transporturilor.

Totodată, în document sunt incluse o nouă centură ocolitoare cu profil de autostradă pentru Bucureşti şi mai multe sectoare de drumuri expres care iniţial făceau parte din reţeaua Trans Regio.

Pe sectorul feroviar, noua variantă a documentului prevede investiţii de reabilitare a coridoarelor feroviare (3.219 km), a unor căi ferate cu potenţial economic (1.131 km), electrificarea tuturor sectoarelor de pe reţeaua principală a TEN-T (425 km) şi dezvoltarea unor sectoare de cale ferată de mare viteză (peste 1.000 de km). Totalul investiţiilor în acest sector este de 19 miliarde de euro. În ceea ce priveşte sectorul naval, propunerile vizează 752 km de căi navigabile şi modernizarea a 12 porturi, cu investiţii estimate la peste 2 miliarde de euro.

Ultima variantă a Master Planului recomandă investiţii în infrastructura a 14 aeroporturi, în valoare de 588 milioane euro, în timp ce suma revizuită pentru sectorul multimodal este de 142 milioane euro.

Valoarea totală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii de transport până în 2030 este de peste 48 miliarde euro, apropiată de cea din prima variantă a strategiei.

sursa: romanialibera.ro