Acum un an, premierul Vlad Filat a cerut, în cadrul unei şedinţe de Guvern, clarificarea situaţiei cu băncile şi oficiile poştale care percepeau un leu de la consumatori pentru deservirea plăţii facturilor. Cererea premierului se referea la anularea acestei taxe de către bănci. Ulterior, acest deziderat a fost ascultat, dar numai parţial, după cum poate să se convingă oricine plăteşte pentru energie sau apă la ghişeul unei bănci din oraş. Adevărul e că majoritatea băncilor comerciale unde se pot achita serviciile comunale percep, în continuare, comision pentru fiecare factură. Valoarea acesteia se stabileşte de Comitetul de conducere al fiecărei bănci în parte şi constituie de obicei 1-1,5 lei, deşi am întâlnit bănci care iau 0,5 lei sau 3 lei comision. Ministerul Finanţelor ne-a informat că a putut cere anularea comisionului doar la oficiile poştale şi Banca de Economii, unde deţine o cotă-parte de 56 la sută. În schimb, dacă e vorba de băncile comerciale, Ministerul Finanţelor spune că singura instituţie care poate să reglementeze această situaţie este Banca Naţională. Acelaşi lucru îl afirmă Secţia evidenţă şi analiză a Inspectoratului principal de stat în standardizare, metrologie şi protecţia consumatorilor din cadrul Ministerului Economiei.
Pe de altă parte, încă din februarie 2010, Agenţia de Protecţie a Concurenţei a solicitat băncilor private să renunţe la comisionul perceput pentru fiecare factură, considerând această procedură ilegală, fiindcă furnizorii de gaze, apă şi energie şi aşa plătesc pentru serviciile bancare. Agenţia a intentat chiar un dosar penal pe motiv că între bănci ar exista o înţelegere de cartel, dar fără a obţine un rezultat, pentru că, de fapt, plăţile negociate de bănci cu furnizorii sunt diferite.
Solicitată de TIMPUL, viceguvernatorul Băncii Naţionale, Ema Tăbârţă, a spus că băncile argumentează că plata pe care lor le-o plătesc furnizorii este prea mică, de aceea recurg la perceperea comisionului de la consumatori. Totodată, aceştia nu vor să renegocieze acum contractele şi să stabilească un comision mai mare, motivând că Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică (ANRE) nu le permite. Astfel, se ajunge într-un cerc vicios.
„Dar cea mai mare problemă este faptul că persoana fizică plăteşte dublu pentru serviciul bancar, deoarece taxa pe care o plăteşte furnizorul băncii este deja inclusă în suma indicată în factura comunală. Am încercat să schimbăm situaţia. Am organizat şedinţe cu bancherii la care le-am solicitat să anuleze comisioanele sau să renegocieze contractele. Le-am propus următoarele variante: prima – furnizorii şi băncile renegociază alte contracte, în care să includă o condiţie suplimentară precum că banca se obligă să nu mai încaseze alte comisioane de la persoanele fizice pentru aceste plăţi; a doua – dacă se păstrează comisionul, atunci consumatorul trebuie să plătească la orice bancă doreşte, iar instituţia bancară să-şi diversifice modalităţile de plată a facturilor”, a spus Ema Tăbârţă. De asemenea, ea a precizat că BN are multe semne de întrebare şi în privinţa metodei de calculare a tarifelor efectuate de ANRE, care nu a explicat nici până în prezent cum arată aceasta. Drept urmare, recent, la Ministerul Economiei a avut loc o şedinţă în care băncile au fost solicitate să prezinte informaţia privind calculul comisioanelor pe care ANRE urmează să o examineze şi să-şi modifice metodologia de calcul a tarifelor.
Întrebată dacă băncile comerciale încalcă vreo lege prin perceperea comisionului pentru facturi, viceguvernatorul BN a spus că acestea nu pot fi penalizate, deoarece, de fapt, nu se încalcă nicio lege. Cu toate acestea, cel afectat rămâne consumatorul. De aceea, „dacă băncile vor continua să perceapă comisioane pentru facturi, vom veni cu propunerea de modificare a legii cu privire la protecţia consumatorului. Dar să ştiţi, rezolvarea problemei necesită timp şi implicare comună a Ministerului Economiei, BN şi ANRE”, a conchis Ema Tăbârţă.
