Piesele datează de la sfârşitul secolului IV î.e.n. – începutul secolului III î.e.n.; printre ele se găsesc broşe ornate cu figuri feminine, un inel de aur, o splendidă diademă împodobită cu motive florale şi animaliere şi 100 de nasturi din aur. Arheologii care au participat la descoperiri cred că tezaurul ar fi putut fi învelit într-o pânză ţesută cu fir de aur, deoarece în apropiere au fost descoperite mai multe fire de aur. Necropola getică în care au fost descoperite piesele se găseşte în apropierea satului Sveshtari, la cca 400 km nord-est de Sofia. Unul dintre mormintele de aici, cunoscut sub numele de Mormântul din Sveshtari, este înscris pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial, datorită decorului său cu picturi murale şi personaje stranii, reprezentând fiinţe fantastice, jumătate femei, jumătate plante.
Specialiştii bulgari de la Institutul Naţional de Arheologie afirmă că piesele datează dintr-o perioadă în care puterea geţilor era la apogeu şi întrevăd o legătură între mormântul bogat în comori de aur şi regele get Cothelas, un important conducător din secolul al IV-lea î.e.n. Arheologii se aşteaptă să descopere o necropolă uriaşă. probabil legată de funeraliile lui Cothelas, care a fost unul dintre socrii lui Filip al II-lea (acesta a luat-o în căsătorie pe fiica lui Cothelas, Meda), regele Macedoniei şi tatăl lui Alexandru cel Mare.
Tezaurul se găseşte în prezent la Muzeul Naţional Arheologic din Sofia. Aceste elemente ale culturii materiale oferă informaţii valoroase, ajutându-i pe istorici să afle mai multe despre originea şi modul de viaţă al tracilor, în lipsa documentelor scrise.
„Descoperirea noastră ilustrează splendoarea acestui sit al geţilor, un trib care, prin ideile sale despre nemurirea sufletului, a influenţat triburi vest-europene, precum celţii. Triburile celte au lăsat urme ale trecerii lor prin sud-estul Europei, mai ales obiecte din ceramică”, a explicat Guergova.
Timpul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
