Au dat năvală la glorie precum calicii la pomană – acu e acu! Dau din coate prin ministere şi academii, asaltează comisii şi comitete, solicită recunoaştere istorică, certificate de revoluţionari, privilegii în bani şi obiecte, premii naţionale şi un loc cât mai în faţă în viitoarele manuale de Istoria moldovenilor liberi. În toată această cumplită frământare şi crâncenă luptă pentru înveşnicirea numelor şi refacerea bugetelor familiale ale descălecătorilor de ţară (unii îi ziceau ţărişoricuţă), un nume mare e trecut solidar sub tăcere: Grigore Vieru.
Deşi profitorii de azi ai actului de Independenţă nu-şi amintesc de el, eu cred că, dacă istoria va reţine numele unei personalităţi din aceşti 20 de ani, care a făcut cu adevărat ceva pentru Moldova şi a iubit-o sincer şi până la lacrimi, acesta va fi Grigore Vieru. Oricât ar dori alţii altceva, simbolul libertăţii şi Independenţei vor rămâne Grigore Vieru, Ion şi Doina. El, Vieru, a fost zidit – ceilalţi fie că au cărat pietre pentru zidire, fie că au aruncat cu pietre în el.
P.S. Nu am niciun motiv să-l acuz pe Vlad Filat
După anunţarea deciziei Comisiei guvernamentale privind acordarea Premiilor naţionale pe anul 2011, au apărut speculaţii că, chipurile, numele meu nu a ajuns în lista celor zece laureaţi din cauza premierului Vlad Filat, care s-ar fi răzbunat pentru articolele critice scrise de mine la adresa Domniei Sale. În legătură cu aceasta, consider necesar să fac următoarele precizări.
Prima. Am acceptat să particip la concurs după mai multe şi, cred, sincere insistenţe ale conducerii AŞM, gest pentru care îi mulţumesc cu acest prilej.
A doua. Respect decizia Comisiei, nu pun la îndoială profesionalismul membrilor ei şi nu am niciun motiv să-i suspectez că nu au fost obiectivi şi s-au lăsat influenţaţi de cineva din afară. Consider, de asemenea, că cei zece nominalizaţi sunt oameni de reală valoare şi merită pe deplin premiile acordate, cu care prilej îi felicit sincer.
A treia. Nu am niciun temei să cred că premierul Vlad Filat m-ar fi „scos din listă”. Eu am avut abordări critice la adresa premierului, dar pe probleme de principiu şi am încercat întotdeauna să fiu obiectiv şi corect. Când am considerat că merită, l-am lăudat, când nu – l-am criticat. Cred că aceeaşi abordare obiectivă o are şi premierul în raport cu persoana mea.
Şi, în sfârşit, dacă cineva dintre „prietenii” mei crede că, prin asemenea speculaţii, mă poate „întărâta” împotriva lui Vlad Filat, greşeşte. De aceea, îi rog respectuos să nu mă mai „compătimească”.
