La rândul său, analistul Andrea Frontini, de la European Policy Centre, își exprimă îndoiala că summitul va reprezenta ‘o lovitură de teatru’ pentru apărarea europeană.
Convorbirile au loc în contextul în care SUA și NATO fac apel la Europa să facă mai mult pentru a răspunde crizelor de securitate din propria vecinătate, în loc să se bazeze pe tehnologia americană, cum s-a întâmplat în Libia în 2011. Conform draftului de concluzii vehiculat în ultimele zile, liderii europeni ar urma să sprijine o serie de mici proiecte, apreciază EUobserver.
Pe această listă s-ar afla crearea unui ‘club’ al statelor membre care intenționează să dezvolte drone militare în perioada 2020-2025, în timp ce un alt grup de țări ar urma să ia parte la crearea de sateliți de comunicații. De asemenea, este vizată dezvoltarea unor flote naționale de avioane pentru realimentarea cu combustibil în aer.
Liderii UE ar urma să solicite Comisiei Europene să cheltuie mai mult din alocările pentru programul Orizont 2020 pentru dezvoltarea tehnologiei militare și să întocmească un studiu privind modul în care statele membre pot cumpăra în comun kit-uri militare. De asemenea, ei vor cere instituțiilor UE să elaboreze o nouă politică pentru apărarea cibernetică și o nouă strategie de securitate maritimă în 2014. Documentul privind securitatea cibernetică ar urma însă să abordeze doar protejarea misiunilor de criză la nivelul UE, nu și bunurile naționale, notează EUobserver.
Draftul de luni al concluziilor deja purta pecetea neîncrederii Marii Britanii în integrarea în domeniu, precizează portalul de informații europene. Un text anterior, din 9 decembrie, vorbea despre UE ca ‘jucător global’ și despre consolidarea ‘autonomiei strategice a Uniunii’. În noul draft, însă, este eliminată mențiunea ‘jucător global’ și apare referirea la ‘autonomia strategică a statelor membre’.
Marea Britanie, împreună cu aliați precum România, Bulgaria, Cipru și Grecia, insistă, de asemenea, ca textul final al concluziilor să menționeze primatul NATO ca furnizor de securitate pentru Europa, scrie EUobserver. ‘Suntem pregătiți să avem o poziție destul de dură în privința acestui aspect’, a declarat un diplomat britanic.
Între timp, Germania ar fi propus cu discreție să se renunțe la termenul de 2020-2025 pentru realizarea așa-numitului ‘club al dronelor’. O sursă UE a declarat că Germania vrea ca termenul să fie mai puțin ferm ‘din motive comerciale’ legate de companiile germane.
La rândul său, Franța vrea să se înființeze o nouă linie de finanțare pentru intervenții unilaterale, precum operațiunile din Mali sau Republica Centrafricană. ‘Vrem să lansăm o dezbatere privind modul în care putem finanța mai bine operațiunile militare, în loc ca discuția să se poarte de la caz la caz. Nu ne așteptăm joi la nicio concluzie, dar concluziile summitului trebuie să reflecte acest lucru’, a spus un diplomat francez.
Analiștii susțin însă că faptul că liderii UE se gândesc pentru prima dată la apărare de la criza financiară reprezintă în sine o realizare. ‘Nu va fi un uriaș salt înainte. Dar summitul nu trebuie privit ca un eșec din acest motiv’, a declarat Nick Witney, fost director al unui think-tank din domeniul apărării.
El a avertizat totuși că intenția Germaniei de a nu fi menționat un termen pentru dezvoltarea de drone este dăunător. ‘Chestiunea dronelor este fundamentală pentru competitivitatea industriei aerospațiale europene. O eliminare a termenelor-limită din concluzii este un pas înapoi. Dacă nu vor face decât să repete vechi platitudini privind o abordare comună nu va fi de ajutor’, a adăugat Nick Witney.
Vivien Pertusot, din cadrul think-tankului Ifri din Paris, a declarat pentru EUobserver că nici Marea Britanie, nici Franța nu sunt pregătite să dea dreptul instituțiilor UE de a deține și de a opera propria tehnologie militară, precum dronele de supraveghere.
El a ținut însă să precizeze că cele două țări sunt fundamental opuse în termenii ideologici prin care se raportează la apărarea la nivelul UE.
‘Pentru Franța este o ambiție veche ca UE să devină mai angajată și mai solidă. Britanicii se opun însă din punct de vedere ideologic conceptului de UE ca actor de securitate. Ei se tem că dacă UE se dezvoltă în această direcție, peste 10 sau 15 ani ar putea deveni un competitor pentru NATO’, a mai spus analistul.
El a adăugat că premierul britanic David Cameron se gândește la voturile eurosceptice în perspectiva alegerilor. ‘Vă puteți imagina titlul din Daily Mail dacă ar fi de acord cu extinderea puterilor militare ale UE’, a mai declarat Pertusot.
Andrea Frontini, analist în cadrul European Policy Centre (EPC), scrie într-un articol publicat pe site-ul think tank-ului de afaceri europene că includerea apărării în ‘show-ul politic’ al Consiliului European este mult întârziată. Totuși, apreciază el, politica de securitate și apărare comună (PSAC) poate foarte bine retrograda de la ‘protagonist’ la ‘actor de figurație’. Alte priorități, precum uniunea bancară, ar putea să preia prim-planul summitului, fiind foarte posibil ca liderii UE să fie capabili să se pună de acord doar asupra ‘celui mai mic numitor comun’ când vine vorba de PSAC.
În mod concret, liderii UE probabil vor evidenția nevoia de a operaționaliza mai mult ‘abordarea comprehensivă’ a UE a managementului crizelor, crescând cooperarea politică și practică cu țările și organizațiile partenere, ameliorând eficiența instrumentelor UE de reacție rapidă, printre care încă neutilizatele grupuri de luptă, și dezvoltând noi strategii pentru apărarea cibernetică și politica maritimă. Pe de altă parte, apreciază analistul EPC, ei ar putea eșua în tentativa de a aborda substanțial provocările politice, instituționale, de personal și bugetare care afectează operațiunile civile și militare ale UE.
Europenii aspiră la capabilități militare mai solide pentru apărare teritorială și operațiuni în afara UE, dar continuă să se abțină de la a face investițiile financiare și politice necesare. De asemenea, ei tânjesc la capacități industriale de apărare de ultimă generație, dar le lipsește, din câte se pare, un plan ambițios privind calea de urmat, scrie Andrea Frontini.
În ciuda tuturor constrângerilor, liderii UE trebuie să accepte că filosofia păcii care le-a dominat politicile de apărare în ultimele două decenii nu se poate traduce printr-o dezangajare lentă într-un peisaj global de securitate îngrijorător. Politica internațională este marcată de o combinație de amenințări tradiționale și noi, precum conflicte regionale, proliferarea armelor de distrugere în masă, terorism, piraterie maritimă și cibernetică. În acest context, este necesar un consens strategic intraeuropean mult mai profund, susținut de o PSAC eficientă, care să combine viziunile politice ale statelor membre și resursele lor operaționale într-un spirit pragmatic de complementaritate cu NATO, apreciază analistul EPC.
În concluzie, summitul UE din decembrie va eșua cu siguranță în a oferi o lovitură de teatru pentru apărarea europeană, scrie el. ‘Cei care sperau să fie martorii unor soluții revoluționare vor fi din nou dezamăgiți. Totuși, concluziile summitului care vor fi cel mai probabil prudente ar putea oferi un scenariu pentru a oferi mai multă putere PSAC în următorii ani. Pentru a face acest lucru, liderii UE vor trebui însă să însoțească aprecierile lor generale cu un mandat substanțial pentru actorii-cheie ai UE în domeniu — precum Serviciul European de Acțiune Externă, Agenția Europeană de Apărare și Comisia Europeană — calendare clare și un mecanism la nivel înalt de monitorizare a operațiunilor PSAC, dezvoltarea capabilităților și a industriei de apărare. Decizia probabilă a liderilor europeni de a revedea angajamentele asumate până la finalul lui 2015 ar trebui salutată ca un pas constrângător în această direcție’, conchide Andrea Frontini.
Sursa: Agerpres
