Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică, provocând scurtă alertă în Japonia. Reacţia Washingtonului

Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică, joi, 13 aprilie, declanşând o scurtă alertă în insula japoneză Hokkaido, înainte ca Japonia să clarifice că proiectilul nu a lovit teritoriul său, potrivit AFP. Statele Unite „condamnă cu fermitate” lansarea de joi de către Coreea de Nord a unei „rachete balistice cu rază lungă”, a transmis Casa Albă, potrivit News.ro.

Racheta „nu a căzut pe teritoriul japonez”, a declarat prim-ministrul Fumio Kishida. Ministrul japonez al Apărării, Yasukazu Hamada, a spus că este probabil o rachetă balistică intercontinentală (ICBM).

Proiectilul „este probabil o rachetă balistică de clasă ICBM” a cărei traiectorie a fost „înclinată abrupt spre est”, a declarat Hamada reporterilor, adăugând că racheta nu pare să fi căzut în zona economică exclusivă (ZEE) japoneză.

Coreea de Nord îşi lansează în general rachetele balistice cu o traiectorie lobată, astfel încât să le împiedice să zboare deasupra altor ţări. Dar rachetele nord-coreene au trecut deja peste Japonia de mai multe ori în trecut.

Statul major sud-coreean a anunţat, la rândul său: „Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică neidentificată spre Marea de Est”, denumirea coreeană pentru Marea Japoniei, fără alte detalii.

Lansarea a declanşat o scurtă alertă în insula Hokkaido, din nordul arhipelagului japonez.

„Evacuaţi imediat! Evacuaţi imediat!”, a ordonat guvernul japonez într-un mesaj, cerând locuitorilor din Hokkaido să se refugieze în clădiri sau în subterane.

Cu toate acestea, poliţiştii de coastă şi autorităţile locale au exclus rapid orice pericol.

Lansarea a avut loc în timp ce două întâlniri ministeriale ale ţărilor bogate din G7 sunt programate pentru următoarele zile în Japonia: o întâlnire a miniştrilor mediului la Hokkaido, sâmbătă şi duminică, şi una a miniştrilor de Externe, duminică şi luni, la Karuizawa (centru).

Phenianul a intensificat testele de înarmare în ultimele luni, sporind tensiunea cu Seul şi Washington, care, la rândul lor, şi-au consolidat cooperarea militară şi au efectuat manevre comune extinse în regiune.

Luni, liderul nord-coreean Kim Jong Un a cerut creşterea capacităţilor de descurajare ale ţării sale pentru a contracara „escaladarea manevrelor imperialiştilor americani şi ale marionetelor perfide din Coreea de Sud pentru a declanşa un război de agresiune”, potrivit agenţiei oficiale de presă KCNA.

Din 23 martie, Phenianul a susţinut că a efectuat trei teste ale unei „drone de atac nuclear subacvatic” capabile să „producă un tsunami radioactiv la scară largă”. Aceste ambarcaţiuni sunt cunoscute ca „Haeil”, ceea ce înseamnă tsunami în coreeană.

Regimul nord-coreean a mai spus că a lansat o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) pe 16 martie.

Anul trecut, Coreea de Nord s-a declarat putere nucleară „ireversibilă”, îngropând astfel orice posibilitate de negociere privind denuclearizarea acesteia.

Şi în martie, Kim Jong Un a ordonat trupelor sale să-şi intensifice exerciţiile în vederea unui „război real”. Washingtonul şi Seulul au răspuns cu noi manevre militare comune, care au implicat avioane stealth americane.

Phenianul vede exerciţiile ca pe nişte repetiţii pentru o invazie a teritoriului său şi, marţi, le-a numit exerciţii „isterice”, „simulând un război total împotriva” Coreei de Nord.

Coreea de Sud a calificat Coreea de Nord „iresponsabilă”, după ce Phenianul a întrerupt comunicaţiile cu Seulul săptămâna trecută.

Militarii din nord şi sud comunică de două ori pe zi prin intermediul unei linii specifice, însă Coreea de Nord nu mai răspunde la apeluri din 7 aprilie, potrivit ministerului sud-coreean al Unificării.