În contextul anunțurilor și evenimentelor care au avut loc săptămânile acestea, mă întreb: în ce măsură îl interesează pe om votul uninominal dacă el ieri-azi a ieșit în câmp ca să curețe via. Cât de mult îl interesează jocul sinucigaș când știe că imediat copiii lui ce vin de la școală, se apucă de trebăluit prin casă, hrănesc animalele domestice și nu au timp să-și facă temele pentru acasă?
Cât de mult își bate capul despre subtilitățile formei de feminin a funcției „primar”, dacă omul abia-abia reușește să adune niște bani pentru o pâine, nemaivorbind de niște pește, iar același primar nu știe cum să convingă agenții economici din localitate să achite impozitele care ar putea veni în buget.
Vă rog să vă imaginați cum omul este toată ziulica în câmp, își investește toată energia și speranța în grâu, legume și câțiva porci, apoi vine acasă obosit și caută de casă. Reușește să vizioneze un telejurnal și atât pe azi a fost. Se culcă la nouă seara, pentru că la patru dimineața trebuie să fie în picioare, iar în week-end merge la biserică.
Vă întreb acum, dragi cititori, cum să ajungi la ei, la oamenii despre care v-am povestit? Cum să-i informezi că votul uninominal nu este cea mai bună idee, potrivit specialiștilor? Cum să-i informezi despre corupție și despre afacerile ilegale ale unor politicieni?
Dacă ați spune că sunt aberații, mergeți în sate, vedeți cum trăiesc oamenii și aflați care sunt necesitățile lor. Ce arată la televizor este cu mult mai frumos decât ce ați putea găsi în realitate.
