Cum l-am „atacat” pe președintele Timofti
Cine cunoaște cât de cât limba română știe că „a ataca„ înseamnă „a comite o agresiune împotriva unei persoane, unui stat etc. , a duce o campanie violentă și susținută împotriva unei situații, unei teorii etc. sau împotriva celor care le susțin”. Am comis eu oare așa ceva împotriva președintelui Timofti?! De când o OPINIE înseamnă ATAC?
Ca să limpezim lucrurile iată ce am scris eu despre vizita lui N. Timofti la Kiev: „Deși în actualul sistem politic al R. Moldova funcția de președinte este una butaforică iar Timofti este băiatul de mingi al liderilor coaliției de guvernământ, în relațiile externe el reprezintă statul R. Moldova. Rușii acum au un motiv real să-și frece mâinile de bucurie, obținând prin această escapadă a lui Timofti la Kiev o carte importantă în viitorul poker politic cu Chișinăul. Prin prezența lui Timofti la celebrarea a 1025 de ani de la creștinarea Rusiei Kievene, Moldova și-a recunoscut statutul de satelit al Federației Ruse și a asigurat Moscova că ea, R. Moldova, recunoaște și acceptă actualul statut al Mitropoliei Moldovei ca structură subordonată Patriarhiei Bisericii ruse. Într-un sens mai larg, participarea președintelui moldovean la manifestările politico-religioase din capitala Ucrainei a confirmat faptul că R. Moldova este o parte a lumii vestice, circumscrisă cultural, istoric și religios spațiului pravoslavnic rusesc”.
Așadar, în ce constă „ATACUL”?! Am exprimat o opinie care reflectă convingerea mea sinceră că vizita la Kiev a lui N. Timofti nu a fost oportună, ci chiar dăunătoare, că decizia de a face respectivul pas nu a fost luată de Timofti, ci de vârfurile coaliției de guvernământ care întotdeauna s-au căciulit în fața Moscovei, neobținând nimic în schimb. Oare o asemenea OPINIE nu are dreptul la viață într-o societate în care se respectă DREPTUL LA OPINIE?!
Ceea ce mi se pare grav în cazul dat – altfel nu luam pana în mână! – e faptul că o OPINIE e calificată drept ATAC. Și acest gest descalificant e făcut nu de către un politician, ci de un „om de presă”, fapt care mă face să cred că acest „om de presă” nu se află în serviciul presei și al opiniei publice, ci în solda unor politicieni cu interese obscure, departe de interesele naționale adevărate ale R. Moldova.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!