Pe 23 august 1939, Uniunea Sovietică şi Germania au semnat Pactul Molotov-Ribbentrop, un pact de neagresiune care conţinea un protocol adiţional imperialist secret, cu hărţi privind sfere de influenţă, pe care erau trasate linii de demarcaţie în Europa Răsăriteană, frontiera zonelor de interes ale celor două puteri.
Basarabia s-a numărat printre regiunile pe care sovieticii şi naziştii şi le-au împărţit prin pactul din 23 august 1939. Prin articolul III al Protocolului secret se stabilea: „În privinţa Europei sud-estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii“.
România a avut, în cele două Consilii de Coroană, oportunitatea clară a rezistenţei, a respingerii ultimatumului sovietic, consideră diplomatul Dorin Popescu. „Reevaluări istorice actuale menţionează posibile exagerări ale iminenţei invaziei sovietice şi potenţialului militar al URSS de către unii participanţi la Consiliile de Coroană.
În istorie, întotdeauna se ia în calcul opţiunea rezistenţei militare ca soluţie care salvează şi perpetuează pe termen lung coloana vertebrală a unei naţiuni. Prin cedarea de facto a teritoriilor istorice româneşti de mai sus, statul român a transmis tuturor cetăţenilor săi mesajul tragic că nu este capabil să îşi salveze cetăţenii în ceasuri de criză; acceptarea ultimatumurilor sovietice a deschis pentru multe milioane de români din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei poarta spre iad“, consideră el.
„Ceea ce a urmat acolo începând cu 28 iunie 1940 este dincolo de limita înţelegerii şi iertării umane, adaugă Dorin Popescu. Este balsam pentru suflet solidaritatea românilor din ţară cu suferinţele şi dramele românilor înstrăinaţi în iunie 1940, solidaritate pe care o surprinde fotografia reprodusă în ziarul "Universu", din Bucureşti, de la sfârşit de iunie 1940“.
Sursa: adevărul.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
