Cum sunt delapidați banii pentru securitatea energetică de către ministerul Energiei. Milioane de euro ajung la firme cu capital de doi lei

Trei evenimente din ultima perioadă au oferit Ministerului Energiei şi Guvernului posibilitatea de a prezenta succese înregistrate în domeniul securităţii energetice şi dezvoltarea surselor regenerabile. Realitatea este, însă, puțin diferită.

Primul eveniment a fost desemnarea câştigătorilor pentru construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice mari cu capacitatea totală de 165 MW, al doilea – returnarea a 30 de avize de racordare la rețea cu o capacitatea totală de peste 109 MW şi ultimul – lansarea celui mai mare parc fotovoltaic construit până acum în Republica Moldova.

Toate aceste evenimente sunt strâns legate şi implică, în mare parte, aceiaşi jucători – Ministerul Energiei și câteva companii energetice – arată o analiză.

Opt ani pentru a organiza o licitaţie

La mijlocul lunii iunie, Comisia de licitații pentru oferirea statutului de producător eligibil mare a desemnat câștigătorii pentru construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice mari cu capacitatea totală de 165 MW.

După deschiderea și examinarea celor 8 oferte financiare pentru construcția parcurilor eoliene, au fost selectate 5 oferte cu capacitatea totală de 105 MW. Printre acestea sunt: 1) consorțiul reprezentat de Lumina Noastră SRL, cu două parcuri cu capacitatea totală de 65 MW, care a ofertat prețul de 1,2498 lei/kWh și 1,3298 lei/kWh, 2) Navitas Energy SRL, cu două parcuri cu capacitatea totală de 12,5 MW și prețurile de 1,412 lei/kWh și 1,420 lei/kWh și 3) Windnova SRL cu un parc de 27,5 MW și prețul de 1,4298 lei/kWh.

Din cele 24 de oferte depuse pentru parcuri fotovoltaice, Comisia de licitație a desemnat câștigătoare 6 oferte, în limita capacității disponibile de 60 MW. Câștigătorii sunt: 1) KKK Invest SRL cu un parc cu capacitatea de 5,7 MW și prețul de 1,1399 lei/kWh și 2) consorțiul reprezentat de Lumina Noastră SRL cu 5 parcuri cu capacitatea totală de 54,3 MW și următoarele prețuri: 4,8 MW și prețul de 1,1398 lei/kWh; 6 MW și prețul de 1,1455 lei/kWh; 12 MW și prețul de 1,1456 lei/kWh; 24 MW și prețul de 1,1899 lei/kWh; 7,5 MW și prețul de 1,1900 lei/kWh.

„Aceste licitații vor aduce investiții directe de 200 milioane de euro în următorii trei ani. Ne bucură și faptul că avem un potențial bun printre investitorii locali, care au venit cu oferte atractive la aceste licitații”, a declarat ministrul Energiei Dorin Junghietu, cu prilejul anunţării câştigătorilor.

Un an în urmă, Victor Parlicov, fostul ministru al Energiei, era mult mai optimist şi afirma că investiţiile de 190 milioane euro vor fi făcute deja în 2025.

Comparând rezultatul cu promisiunile făcute în trecut, dar şi cu ceea ce prevedea iniţial legislaţia, cu greu putem afirma că această licitaţie este un succes. În primul rând, Legea privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care prevede organizarea licitaţiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil mare, a fost adoptată în îndepărtatul 2016.

Rezultă că au fost necesari opt ani pentru ca Guvernul de la Chişinău să se decidă la un acest pas. Între timp, legea a suferit modificări radicale, majoritatea dintre ele fiind operate de actualul Parlament, multe dintre care cu dedicație.

Firmă cu capital social de 2 lei va construi centrale eoliene mari

O altă promisiune a fost atragerea unor mari investitori în construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice mari. Judecând după rezultate, autorităţile au dat preferinţă unor mici companii locale. Astfel, chiar dacă nu au experienţă şi nici capacităţi tehnice şi financiare pentru investiţii de sute de milioane de euro, companiile locale au obţinut dreptul pentru 80% din capacităţile scoase la licitaţie.

Este vorba, în primul rând, de consorțiul numit „Lumina Noastră” (format din companiile Lumina Noastră SRL, AN Energy Green SRL şi GS Blue Energy SRL), care a obţinut dreptul de a construi instalaţii eoliene cu capacitatea de 65 MW, dar şi instalaţii solare de 54,3 MW.

Primul membru al consorțiului „Lumina Noastră” – Lumina Noastră SRL, care a fost fondată în anul 2024 și avea iniţial un capital social de 100.000 de lei (majorat în acest an la peste 53 de milioane de lei) şi 12 asociaţi – persoane juridice, cu domenii de activitate de la comerţ cu fructe şi legume, la creşterea plantelor, servicii IT, servicii transport sau stomatologice şi producţie de energie.

De exemplu, Eximiusfruct SRL deţine o cotă de 21,052% din consorţiu și are în proprietate „Piaţa Agricolă Revenco” de pe Calea Basarabiei, fiind controlată de Viorel Revenco. Alte patru firme din consorțiul „Lumina Noastră” (Fani SRL, Niko Fruit SRL, Eva System SRL şi Maxdan Electro SRL) deţin cote aproape egale de 11,28%, inclusiv Niko Fruit SRL, la care unic asociat este Nicolae Revenco.

Dumitru Plămădeală, administratorul Lumina Noastră, este beneficiar al cotei de 11,28% prin Eva System SRL, care are ca domeniu de activitate producţia de energie electrică.

Al doilea membru al consorţiului „Lumina Noastră” – AN Energy Green SRL, care are un capital social de 100 de lei şi trei asociaţi: Mihai Ciobanu – 33%, Sergiu Chetruş – 33% şi Zinaida Plămădeală – cu 34%. Ultima este sora lui Dumitru Plămădeală, administratorul Lumina Noastră.

Al treilea membru al consorţiului „Lumina Noastră” – GS Blue Energy SRL, care are ca unic asociat pe Gheorghe Stratan, iar cota de participație în capitalul social este 2 lei (sic!), precum e specificat în raportul pe anul trecut.

O parte din parcurile fotovoltaice au fost deja construite

Stranietăţile nu se termină aici. Acelaşi consorţiu a obţinut şi dreptul la cea mai mare cotă din parcurile fotovoltaice. Astfel, din cele 24 de oferte depuse pentru parcuri fotovoltaice, Comisia de licitație a desemnat câștigătoare 6 oferte, în limita capacității disponibile de 60 MW. Din cele şase, cinci le-a obţinut Lumina Noastră SRL (în parteneriat deja cu GS Blue Electric).

GS Blue Electric a fost fondată în 2023 cu un capital social iniţial de 100 de lei, de Gheorghe Stratan. Anul trecut capitalul social a fost majorat la 100.000 de lei, iar la finele anului capitalul neînregistrat constituia 10 milioane de lei.

Pe 30 septembrie 2024, asociatul unic al firmei (Stratan Gheorghe) a aprobat reorganizarea societăţii prin dezmembrare-separare, iar o parte din patrimoniului acesteia – în mărime de 25,82 milioane lei – a fost transmisă în capitalul nou createi GS Blue Energy.

În prezent, GS Blue Electric SRL are patru asociati: USBA SRL din Cahul (controlată indirect de Valerian Stratan) – cu 69.4%; Darjant SRL (unic asociat Zinaida Plămădeală) – cu 10,2%; Demeter Energy (Andrei Zveaghințev – 34%, Zveaghințev Vitali – 33% şi Zveaghințev Vladimir – 33%) – cu 10,2% şi Pro Energy Impex (deţinută de Mihai Chilianu – 45%, Rostislav Haliplii – 45% şi Ion Chilianu – 10%) – cu 10,2%.

Potrivit procesului verbal de desemnare, trei dintre oferte se referă la parcuri deja construite. De altfel, la începutul lunii iulie GS Blue Electric SRL a dat în exploatare cel mai mare parc fotovoltaic din Republica Moldova, care are capacitatea de 50 MW, din care 24 de MW urmează a fi procurați la preț fix timp de 15 ani de către furnizorului central.

Dumitru Plămădeală, directorul consorţiului Lumina Noastră, susține că „nu au construit centralele pentru a participa la licitaţie, ci pentru a vinde energia pe piaţa liberă. Dar în paralel am participat şi la licitaţie”.

Şeful consorţiului a insistat că nu ar trebui de atras atenţia că firmele din consorţiu sunt din agricultură, construcţii, servicii etc., ci la faptul că sunt investitori moldoveni. Cât despre provenienţa surselor necesare pentru investiţii (este vorba de zeci de milioane de euro), Plămădeală zice că sunt „din aceleaşi surse ca şi la investitorii din străinătate … din credite bancare şi surse proprii”.

Administraţia grupului Premier Energy susţine că investitorii care deja au construit centrale „nu ar trebui discriminați / penalizați, ci dimpotrivă – sprijinul lor proactiv în consolidarea securității energetice a Republicii Moldova, într-un moment critic, merită apreciere”.

„Atitudinea lor denotă responsabilitate și un angajament real față de tranziția energetică a țării”, afirmă într-un răspuns pentru Mold-Street.com administraţia Premier Energy. Or, „unii investitori și-au asumat riscul de a începe dezvoltarea proiectelor înainte de publicarea condițiilor oficiale”.

Totodată, reprezentanții Premier Energy spun că este important de menționat că „organizarea acestei licitații era planificată de mai mult timp, însă lansarea oficială a fost întârziată (din 2016 până în noiembrie 2024).

Investitori cu dosare penale

O altă companie – KKK Invest SRL – a câştigat cu oferta pentru un parc fotovoltaic, cu capacitatea de 5,7 MW și prețul de 1,1399 lei/kWh. Firma deţine câteva gherete de flori în Chişinău şi a fost fondată în august 2023. Asociaţi apar firmele Liaflor SRL (Aliona Pascaru) şi Energy Fabrik SRL (Partener Energo SRL – 20%, Electrotest-Grup SRL – 25, Veronica Pasat – 45% şi Veaceslav Moldovan – 10%).

Acceptarea ofertei a fost, însă, sub semnul întrebării.

În martie 2025, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului semnala că, potrivit informațiilor transmise de Ministerul Afacerilor Interne, Victor Bunescu – unul dintre beneficiarii KKK Invest SRL (el deţinea o cotă de 50% din capitalul social al Energy Fabrik SRL) – „nu se încadrează în criteriile prevăzute la art.8 din Legea nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului”.

În acest context, Consiliul solicita excluderea lui Victor Bunescu din lanțul corporativ, pentru acceptarea investiţiilor. Anterior, Consiliul a menţionat că Victor Bunescu era vizat în câteva dosare penale.

Unde sunt marii investitori străini

Cât despre investitorii străini, apoi aceştia au obţinut doar 20% din capacităţile scoase la licitaţie. În primul rând, e vorba de Navitas Energy SRL – parte din grupul Premier Energy (listat la Bursa de Valori de la Bucureşti şi controlat prin Cipru de milionarul ceh Jiri Smejc) – care va construi două parcuri eoliene cu capacitatea totală de 12,5 MW și prețuri de 1,412 lei/kWh și 1,420 lei/kWh.

Compania se ocupă de mai mulţi ani cu furnizarea de energie la tarife nereglementate și a dezvoltat în ultimii ani mai multe parcuri fotovoltaice în ţară, dar se ocupă şi cu furnizarea de gaze la tarife nereglementate.

O altă companie cu capital străin – Windnova SRL, parte a grupului francez Qair (prin firma Qair Molenergy SRL) – a fost selectată pentru construcţia unei centrale cu puterea de 45 MW şi capacitatea de producere de 27,5 MW, la un preţ de 1,4298 MDL/kWh.

Cu o capacitate de 1,7 GW în operare, Grupul Qair dezvoltă un portofoliu de 34 GW în 20 de țări. „Ambiția noastră este să devenim un lider independent în domeniul energiei responsabile”, susţine grupul internaţional.

Windnova SRL se numără printre cele două companii, ce au fost nevoite – urmare a unor modificări ale legislaţiei – să renunţe la avizele de racordare, pentru o centrală de 40 MW. De notat că Moldelectrica raporta avize de peste 1.500 MW, iar Ministerul Energiei spera că în urma unor modificări ale legislaţiei companiile să renunţe la o mare parte din avize, pentru a debloca investiţiile în sector, dar rezultatul a fost sub aşteptări.

Marcela Lefter, administratoarea Windnova, se întreabă de ce măsurile drastice anunţate de autorităţi „nu au descurajat practic pe nimeni”.

„Poate în lupta cu deblocarea trebuiau luate alte masuri, poate trebuiau schimbate regulile în baza cărora au fost eliberate aceste avize, poate trebuie de găsit modalități de a elibera avize de racordare tuturor solicitanţilor, fără a avea liste de aşteptare. Asta cu siguranţă va debloca şi va stopa tranzactionarea acestora”, a precizat administratoarea pentru Mold-Street.com.

Lipsa de predictibilitate a regulilor de joc

În final, putem constata că rezultatele acestei licitaţii pot fi interpretate şi ca un eşec, ţinând cont că timp de opt ani nu s-a reuşit atragerea de capital internațional nou – aspect important pentru accelerarea investițiilor și diversificarea surselor de finanțare, spun specialiştii.

„Pentru a îmbunătăți atractivitatea viitoarelor licitații, considerăm necesară reducerea birocrației și eficientizarea procedurilor, în special la etapa de screening (selecție și evaluare) a proiectelor. Totodată, este important să fie asigurate stabilitatea cadrului legislativ și predictibilitatea regulilor de joc. Evitarea modificărilor semnificative pe parcursul procesului constituie un factor-cheie pentru menținerea încrederii investitorilor, atât locali, cât și internaționali”, au precizat pentru Mold-Street.com reprezentanţii Premier Energy.

În plus, unii dinte participanţii în consorţiul Lumina Noastră au obţinut anterior şi statutul de producător eligibil mic, conferit de ANRE la finele anului trecut. Astfel, aceleaşi persoane au devenit beneficiare a ambelor scheme de sprijin, ceea ce generează semne de întrebare privind respectarea legislaţiei şi regulilor de joc.

Preţul mic este în avantajul consumatorilor. Totuşi, companiile vor putea vinde garantat energia electrică produsă către furnizorul central (Energocom) timp de 15 ani de la punerea în funcțiune a centralelor, la prețul ofertat, preț care va putea fi ajustat la inflație și alți factori tarifari.

Statutul de producător eligibil mare se atribuie de către Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, iar centralele urmează a fi instalate în termen de 36 de luni de la publicarea hotărârii privind atribuirea titlului de producător eligibil mare.