Încă din primele zile, când te indrăgosteşti nebuneşte, vrei să comunici cât mai mult. Trimiţi sute de sms-uri, dai telefoane peste telefoane, le mai povesteşti şi prietenilor, te bucuri în cuvinte scrise şi vorbite. După ceva vreme, comunicarea se transformă dintr-una verbală într-una non-verbală, presărată pe ici, pe colo cu pasaje telepatice, în care pur şi simplu ştii ce gândeşte celălalt. După câţiva ani, poate din plictiseală, între cei doi comunicarea începe să dispară, iar membrii cuplului trăiesc din inerţia dobândită la începutul relaţiei, dar ca orice tren aflat în mişcare va ajunge până la urmă să se oprească, nealimentat fiind cu energie. Că se va izbi de un zid, provocând un şoc celor aflaţi la bord, sau că se va opri încet-încet, e o necunoscută, care cu siguranţă se va releva în timp.
Viaţa devine una monotonă. Şosetele lui aruncate aiurea încep să o enerveze din ce în ce mai tare, lipsa lui de atenţie contribuie la starea ei de nervozitate, care îl scoate din pepeni, lucru ce o determină să plângă mai des, fapt care îl întristează, ridicându-i astfel ei un semn de întrebare referitor la ce a fost şi de ce nu ar mai fi… El ar dori să-i cumpere o floare, dar se teme de o reacţie negativă, iar ea speră ca el să-i aducă un buchet de orhidee. Suspină după atingerea lui şi i-ar plăcea să-i maseze spatele-i încordat, dar nu o face pentru că e întristată de lipsa lui de atenţie. La gândul atingerii sale tandre, el închide ochii trişti şi-şi aminteşte primele întâlniri, când totul părea a fi perfect.
Avem darul de a vorbi uneori fără încetare, dar fără a comunica nimic important. Culmea e că asta ne face fericiţi. Discuţiile despre nimicuri sunt cele mai importante, căci de-ar fi să discutăm numai lucrurile importante, am tăcea aproape tot timpul. Fiinţe ale extremelor, suntem specialişti şi în non-comunicare. Suferim, realizăm, dar nu acţionăm. Ne lăsăm purtaţi de o inerţie cumplită ce nu va face altceva decât să instaureze procesul putrefacţiei într-o relaţie ce la început a semănat cu un fruct tânăr şi sănătos. Ne oprim şi vedem cum totul în jur se prăbuşeşte peste noi, privind decorul aparent neputincioşi şi uitând că avem toate uneltele să împiedicăm dezastrul.
Păcat că realizăm prea târziu.
Timpul Suplimentul Femeia
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
