Danemarca a declarat luni că intenționează să își majoreze cheltuielile militare pentru ajutarea Ucrainei cu nu mai puțin de 17,9 miliarde de coroane (2,59 miliarde de dolari) în decursul lui 2023 și a anului viitor, a anunțat luni premierul danez Mette Frederiksen, citat de Reuters și Hotnews.
Danemarca, o țară cu o populație de mai puțin de 6 milioane de locuitori, a creat în luna martie un fond în valoare de un miliard de dolari pentru ajutoare militare, civile și economice pentru Ucraina anul acesta.
Frederiksen, care este văzută drept un posibil candidat pentru funcția de secretar general al NATO după expirarea mandatului lui Jens Stoltenberg, a anunțat luni că guvernul său intenționează să aloce fondului pentru Ucraina încă 7,5 miliarde de coroane anul acesta și 10,4 miliarde în 2024.
„Această contribuție majoră va consolida și mai mult capabilitățile de luptă ale Forțelor Armate ale Ucrainei pe termen scurt și mediu”, a răspuns președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Twitter, adăugând că „puterea noastră este în unitate”.
Danmarks Radio notează că noile fonduri au fost alocate pentru ajutoare militare, anunțul lui Frederiksen venind înaintea unei vizite pe care secretarul american de stat Antony Blinken urmează să o efectueze în țările nordice săptămâna aceasta.
La începutul lunii mai guvernul danez a anunțat un alt pachet de asistență militară și financiară pentru Ucraina, în valoare de 1,7 miliarde de coroane (250 milioane de dolari), și că își va reduce prezența militară din Irak începând cu anul viitor pentru a se concentra în schimb asupra creșterii securității statelor baltice, oferind NATO un batalion care să apere regiunea.
Este așteptat ca batalionul să conțină între 700 și 1.200 de militari, urmând să fie desfășurat în Letonia între 4 și 6 luni în fiecare an. În restul anului el va rămâne în Danemarca, pregătit însă să fie desfășurat rapid în țările baltice în eventualitatea unei crize.
Rusia a făcut o listă a echipamentelor militare trimise de Danemarca Ucrainei
Anunțul făcut de Danemarca pe 2 mai a avut loc după ce luna trecută ambasadorul Rusiei la Copenhaga, Vladimir Barbin, a acuzat autorităţile daneze că nu au „nicio linie roşie” în furnizarea continuă de nou armament Ucrainei şi nu se gândesc la preţul escaladării conflictului.
„Copenhaga crede cu fermitate că Occidentul este capabil să înfrângă militar Rusia în Ucraina. Danemarca nu se gândeşte la soarta pe care o va înfrunta Ucraina şi cetăţenii săi în cazul unei escalade ulterioare a conflictului. Pe baza unor astfel de percepţii, Copenhaga în prezent nu are linii roşii sau interdicţii împotriva transferului de noi arme”, a spus ambasadorul.
Danemarca a transferat Ucrainei arme în valoare de 900 de milioane de dolari, inclusiv sisteme de rachete antinavă, antitanc şi de apărare aeriană, mortiere, transportoare blindate de personal, drone şi diverse tipuri de muniţii, a spus Barbin.
„Livrarea a nouăsprezece unităţi de artilerie autopropulsată Caesar este programată în luna mai, iar tancuri Leopard 1 – în vară. Se discută o oportunitate de aprovizionare cu avioane de luptă F-16. Instructorii danezi antrenează militari ucraineni”, a deplâns diplomatul rus.
Ulterior, Danemarca a anunțat și că va antrena piloți ucraineni pentru a pilota avioane F-16 de producție americană, după ce administrația de la Washington și-a dat acordul pentru măsură.
