În fiecare an, în ziua de 27 martie ne amintim de ziua în care Basarabia (întreagă, de la Briceni la Chilia, nu doar până la Cahul) s-a unit cu România, în anul 1918. De ce ar trebui să ne amintim de această zi?, ar putea întreba indiferenţii. Le-aş putea răspunde cu o altă întrebare sau chiar mai multe întrebări: v-aţi dori să trăiţi într-o ţară în care nu aveţi niciun fel de drept să participaţi la procesul de guvernare? O ţară în care să fiţi nişte simpli sclavi, care abia vorbesc limba oficială, diferită de limba voastră maternă? O ţară în care copiii voştri nu au niciun viitor, pentru că nu pot alege şi nu pot fi aleşi?
Nici nu aş mai avea nevoie să primesc răspunsurile, pentru că aş constata singur că majoritatea românilor din România şi R. Moldova au ales deja sau sunt pe cale să aleagă să răspundă cu da la toate aceste întrebări. Românii au preferat să plece aiurea în lume şi să muncească pentru un trai mai bun, renunţând de bună voie la calitatea de cetăţeni cu drepturi şi obligaţii într-un stat. Însă cei plecaţi nu au uitat locul de unde au pornit în viaţă şi printre ei am găsit foarte mulţi oameni care vor să îşi amintească de 27 martie.
Ce alte motive am mai avea să ne amintim de 27 martie? Aceleaşi motive pentru care ne amintim de ziua părinţilor noştri, de ziua copiilor noştri. Este o amintire comună pentru mai mulţi oameni. Este o zi care poate crea sentimentul de comunitate, ziua în care ne amintim că avem origini comune şi că nu cu foarte multă vreme în urmă aceste origini comune au fost victorioase. Dacă ne vom aminti doar de înfrângeri şi necazuri, vom fi nişte oameni epuizaţi înainte de a ieşi pe uşă. Avem nevoie de zile ca 27 martie sau 1 decembrie pentru a ne aminti de victoriile din trecut. Aşa cum fiecare om îşi aminteşte de lucrurile plăcute din viaţa sa şi preferă să uite necazurile, tot aşa şi popoarele au nevoie de amintiri ale victoriilor.
Aceste zile nu sunt făcute împotriva cuiva. Orice om ieşit dintr-un necaz ar trebui să încerce să-l uite şi să-l ierte pe cel care i-a adus nenorocirea. Tot aşa, la nivelul popoarelor: ziua de 27 martie nu este împotriva nimănui, este o sărbătoare de familie care nu vrea să rănească pe nimeni.
ARHIVA TIMPUL
28.03.2011
