Sondajele arată că mai mult de 50 la sută din locuitorii statului insular ar vota în favoarea ieşirii. Dacă votul pozitiv va prevala, atunci vom fi martorii sfârşitului unei relaţii strânse care a început în 1973 dintre comunitatea europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii. Dincolo de consecinţele geopolitice, economice şi de imagine nefaste ce vor urma pentru ambele părţi, Brexitul va crea noi dureri de cap unei categorii speciale de oameni: migranţii. S-ar părea că Republica Moldova, aflată la cealaltă extremă geografică a Unii Europene, ar fi departe de angoasele englezilor , dar, datorită cetăţenilor noştri care muncesc „la Anglia”, vom simţi şi noi, atât statul, cât şi familiile care au rude acolo, rezultatele votului din 23 iunie. Pentru că nu se ştie exact ce va urma după. Dar cu siguranţă vor avea loc nişte fluctuaţii majore pe piaţa muncii. În prezent, în Marea Britanie muncesc peste trei milioane de cetăţeni europeni. Printre ei se află şi moldovenii care au ajuns acolo în baza paşapoartelor româneşti. Lipsa unor soluţii pregătite pentru a reglementa situaţia migranţilor după Brexit generează multă nesiguranţă. Potrivit analizelor Institutului Polonez pentru Relaţii Internaţionale, în cazul ieşirii Marii Britanii din UE, ar putea fi încheiat un nou acord cu autorităţile de la Bruxelles privind condiţiile de acces al cetăţenilor europeni pe piaţa muncii engleză. La aceasta se vor adăuga complicaţiile ce vor apărea în cazul migranţilor care au sosit în Marea Britanie recent. Potrivit legislaţiei engleze, migranţii care se află legal pe insule cinci ani pot să ceară permis de şedere permanentă ce le oferă dreptul la trai şi muncă în Marea Britanie. Cealaltă categorie de migranţi, care au sosit după 2012, va sta în rând după viză, iar în cazul unui refuz, va trebui să plece. Cu siguranţă puţini moldoveni se vor întoarce în patrie, mai curând ei vor încerca să se stabilească în altă ţară europeană. Iar cea mai apropiată este Irlanda.
