La şcoala de vară de la Băile Tuşnad din România Viktor Orban a stat cuminte pe scaun şi a ascultat prelegerea lui Mihail Formuzal, cel puţin aşa sună ştirea de presă. Prea multe detalii nu au apărut despre această prelegere.
Pe de o parte îmi vine greu să îmi imaginez ce s-a putut spune despre istoria luptei pentru independenţă a poporului găgăuz. Colonizaţi în stepele sudice ale Basarabiei după anexarea acestei provincii la Imperiul ţarist în 1812, găgăuzii s-au bucurat multă vreme de privilegii. Au fost împroprietăriţi cu pământ, au beneficiat de scutiri de taxe, iar în secolul al XIX- lea nu sunt cunoscute aspecte ale luptei pentru independenţă. Este pomenită în 1906 o răscoală a găgăuzilor în care s-ar fi proclamat autonomi, însă Rusia ţaristă nu avea răbdare cu astfel de idei. Aflaţi în componenţa României interbelice găgăuzii nu au avut probleme consemnate în istorie – şi chiar s-au răspândit în multe alte regiuni româneşti, unde urmaşii lor trăiesc până în ziua de azi (multe nume cu rezonanţă găgăuză se regăsesc în spaţiul public de la Bucureşti). Iar perioada sovietică a însemnat uciderea conştientă a limbii găgăuze, care a fost înlocuită cu limba rusă în toate şcolile.
Dizolvarea imperiului sovietic i-a aruncat pe liderii găgăuzi în tabăra interfrontistă. A existat un efect pervers: deznaţionalizaţi de sovietici, găgăuzii s-au întors împotriva românilor din tânăra Republică Moldova. Un adevărat sindrom Stockholm – găgăuzii au pornit o luptă naţională nu împotriva responsabilului de genocidul cultural, ci împotriva celui care încerca să se elibereze. Nu reuşesc să pricep de ce găgăuzii continuă să menţină limba rusă în şcolile lor şi nu îşi promovează propria limbă.
Pe de altă parte, de la Comrat a apărut ideea organizării unui referendum pentru declararea independenţei. Citind un interviu cu Mihail Formuzal despre această chestiune nu am reuşit să înţeleg care sunt problemele găgăuzilor. Pur şi simplu, başcanul a „alunecat” asupra chestiunilor practice şi a vorbit în termeni extrem de generali. Nu e limpede care sunt vinile Chişinăului, ce s-a întâmplat rău şi cum ar putea să fie bine. Nefiind enumerate problemele cu care se confruntă găgăuzii nu este clar cum ar putea fi ele rezolvate prin obţinerea independenţei. Formuzal nu ne spune clar ce le lipseşte găgăuzilor şi cum ar putea fi completate aceste lipsuri prin independenţă.
Şi aici apare legătura cu problema autonomiei maghiare din România. Problemele minorităţilor etnice se rezolvă de obicei prin respectarea drepturilor omului prevăzute în documentele europene. Nu este clar cum ar putea autonomia administrativă să ducă la o creştere a bunăstării – mai ales că zonele pentru care se cere autonomie primesc de la bugetul central mai mulţi bani decât dau. Formuzal cere autonomie de dragul autonomiei, la fel ca extremiştii maghiari din România. Acesta este terenul comun al împrietenirii dintre Formuzal şi Orban: scandal de dragul scandalului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
