De fapt, temerile balticilor au devenit din ce în ce mai vizibile în ultimii ani. Spre exemplu, săptămâna precedentă, Marea Britanie a trimis în Estonia peste o sută de soldați pentru a efectua un exercițiu militar alături de trupele estone, în scopul prevenirii unui posibil atac armat, orchestrat de către Federația Rusă. Sigur, o agresiune militară clasică este puțin probabilă pe termen scurt, ceea ce nu înseamnă însă că nu putem asista la alte tipuri de scenarii. Să nu uităm că Ucraina a pierdut Crimeea fără ca cineva să tragă un foc de armă.

Rusia vrea acces la apele calde

Din punct de vedere geopolitic, deși e întinsă pe două continente, Rusia nu are acces liber la mările calde, așa cum este Marea Baltică sau Marea Neagră, la care accesul se face prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Acest lucru subminează ambițiile Kremlinului, pentru că orice putere globală are nevoie de acces liber la apele calde și oceane, în scopul de a controla comerțul maritim internațional. În contrapondere, Statele Unite sau China folosesc aceste avantaje geopolitice pentru a-și mări capacitatea globală de proiecție a puterii.

Dacă ambițiile ruse au fost vizibile în Marea Neagră, începând cu anul 2014, se ridică din ce în ce mai multe semne de întrebare despre cum va acționa Moscova în zona Mării Baltice, care este o regiune de importanță deosebită, după cum am spus și mai sus. Pe acest fond, exercițiul Zapad din 2017 sau dezvoltarea sistemului antirachetă din Kaliningrad, sistem care acum, cel puțin, conform declarațiilor oficialilor ruși, este capabil să intercepteze inclusiv multiple atacuri cu cele mai noi rachete intercontinentatele, deținute de către statele NATO, trezesc îngrijorarea balticilor. Aceștia nu uită că țările lor au fost nu numai în componența Uniunii Sovietice, ci și a Rusiei Țariste.

Primii pași posibili ai agresiunii rusești

De aceea, analizele militare din statele membre ale Alianței Nord-Atlantice iau în calcul scenarii destul de complexe, privind agresiunea rusă, care s-ar putea realiza prin intermediul submarinelor ce ar tăia atât liniile de comunicare, cât și alimentarea electrică din Țările Baltice, concomitent cu impunerea unei blocade maritime și realizarea unor atacuri cibernetice. Iar ocuparea unor insule de importanță strategică, precum

Aland, ce aparține Finlandei, sau Gotland, aflată în componența Suediei, ar putea reprezenta următorul pas.
În ultimul timp, Federația Rusă a schimbat practic mediul de securitate, această neîncredere marcând puternic relația dintre Moscova și NATO. Din acest motiv, dacă nu vom asista la de-escaladarea tensiunilor pe termen mediu și lung, Marea Baltică riscă să devină o nouă zonă de conflict între cele două blocuri geopolitice.