De la luciul apelor până la acoperişul caselor, UE vrea câte un panou solar peste tot. Ce prevede noua strategie solară europeană?
Până la finalul anului 2025, planul UE este de a dubla capacitatea parcurilor solare aflate în funcţiune, până la nivelul de 320 GW, pentru ca la finalul anului 2030 puterea acestora să ajungă la 600 GW.
În 2020, energia produsă de panourile solare a reprezentat circa 5% din totalul EU, accelerarea investiţiilor în acest domeniu fiind cel mai ambiţios plan european din punct de vedere energetic, cu implicaţii semnificative în zona industrială, a forţei de muncă şi a redesenării sistemelor energetice din statele membre.
În România sunt instalaţi acum circa 1.300 MW în parcuri solare care anul trecut au avut o contribuţie nesemnificativă, de numai 1,7% în producţia de energie totală. „Pentru a atinge obiectivul pentru 2030 privind energia din surse regenerabile propus de Comisie, precum şi obiectivele planului REPowerEU, trebuie să accelerăm radical această evoluţie. În acest deceniu, UE va trebui să instaleze, în medie, aproximativ 45 GW pe an“, se arată în Strategia UE pentru energia solară publicată pe 18 mai, săptămâna trecută.
Astfel, se va limita la maximum trei luni durata eliberării autorizaţiilor pentru instalaţiile solare montate pe acoperişuri, inclusiv pentru cele mari. Instalaţiile pe acoperişuri pentru producţia de energie solară vor deveni obligatorii pentru toate clădirile publice şi comerciale cu o suprafaţă utilă mai mare de 250 m2. În plus, fiecare stat ar trebui să analizeze ce terenuri poate utiliza pentru energia solară. Rămâne însă un imens paradox legat de acest plan: panourile necesare sunt făcute în China.
