Într-o carte de memorii numită "No Time to Lose: A Life in Pursuit of Deadly Viruses” (2012), dr. Peter Piot, unul dintre descoperitorii virusului, istoriseşte felul în care acest agent patogen şi-a căpătat numele.
Echipa internaţională de cercetători care studia agentul patogen al misterioasei boli africane apărute în 1976 în Zair trebuia să dea şi un nume acestui virus nou-descoperit.
Boala apăruse într-un sat numit Yambuku, astfel încât unul dintre specialişti, dr. Pierre Sureau, de la Institutul Pasteur din Franţa,a sugerat ca virusul să poarte acest nume.
Dr. Joel Breman, din cadrul Centers for Disease Control and Prevention (CDC), din SUA, s-a opus ideii, amintind că asta ar însemna să stigmatizeze satul, aşa cum se întâmplase deja în cazul virusului Lassa (ce provoacă o altă boală tropicală gravă, febra Lassa), care fusese denumit după satul în care apăruse maladia.
Karl Johnson, un alt cercetător de la CDC, a propus să fie utilizat numele unui râu din regiune, cât mai apropiat de sat.
Alegerea cea mai evidentă ar fi fost fluviul Congo, dar exista deja un virus cu nume similar – virusul febrei hemoragice Crimeea-Congo (o boală virală transmisă de căpuşe şi care are o mortalitate de cca. 30%).
Aşa că specialiştii s-au uitat pe o hartă şi au ales un alt curs de apă (care li s-a părut a fi cel mai apropiat de satul Yambuku, deşi ulterior şi-au dat seama că nu era aşa).
Râul se numea Ebola, nume care, în limba locală a populaţiilor din regiune (limba lingala), înseamnă „râu negru”.
Aşa s-a ajuns la numele de virus Ebola, sub care a rămas cunoscut acest agent patogen.
Sursa: descopera.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
