Pe măsură ce Soarele încălzeşte zilnic Pământul, razele sale nu distribuie căldura în mod egal, deoarece unele locuri atrag lumina soarelui mai bine decât altele. Locul care primeşte cea mai multă căldură, este „talia” Pământului, ecuatorul, ceea ce explică de ce teritoriile din apropierea ecuatorului (junglele, deşerturile şi insulele tropicale) sunt cele mai fierbinţi. Aşa cum era de aşteptat, teritoriile cel mai puţin atinse de căldura Soarelui sunt polii. Acesta este motivul pentru care aici găsim mereu zăpadă şi gheaţă.
Când aerul se încălzeşte, se ridică. Pe măsură ce acest aer cald se ridică, ceva trebuie să îl înlocuiască şi anume alt aer care nu este la fel de cald. Această mişcare prin care aerul rece îi ia locul celui cald nu este altceva decât vânt.
Uraganele şi vânturile puternice apar atunci când aerul se deplasează rapid (cu cât se ridică mai mult aer cald, cu atât există mai mult aer rece care se grăbeşte să îi ia locul). Brizele uşoare apar atunci când mişcarea aerului mai rece este lentă, ca urmare a unui nivel scăzut de aer cald care a urcat în altitudine.
Atmosfera (bula de aer din jurul Pământului) se încălzeşte, se răceşte, se mişcă şi se amestecă tot timpul, motiv pentru care vremea nu este mereu la fel.
Dacă totul depinde de Soare, atunci cum se face că vântul bate şi noaptea? Ei bine, noaptea nu cade peste toate teritoriile de pe Pământ. Chiar şi atunci când la noi este noapte, undeva pe Pământ, Soarele străluceşte, trimite raze călduroase şi determină aerul să se mişte.
Descoperă.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
