„Decapitarea” şoferilor în stare de ebrietate este singura soluţie pentru a evita morţile „pe capotă”

Trei tineri striviţi de un şofer beat, alte câteva persoane decedate după o tamponare a două automobile. Şoferii, şi nu automobilele, continua să ucidă oameni. Alcoolul şi viteza excesivă sunt în topul relelor.

Un prieten de-al meu, om de afaceri „de la” Moscova, avea prostul obicei să urce băut la volan. Discuţiile lacrimogene despre riscul de a lăsa orfani, cel puţin, doi copii se încheiau cu urarea „Hai noroc!”. Minunea a venit din „buzunar”. A încetat să se mai aşeze aghesmuit la volan după ce, riscând să treacă de pe „locul şoferului” pe unul „din vecinătate” pentru o perioadă de trei ani, a plătit, de două ori consecutiv, mite de 2000 şi, respectiv, 3000 de dolari SUA.

O bună parte dintre cei ce se află la volanul „armei de distrugere în masă” mai „închid ochii” la unele reguli de circulaţie, trecând la „rozoff”. O dată, de două, de trei, iar la a patra, ucigând un om pe trecerea de pietoni, îşi pun întrebarea: oare cum de s-a întâmplat?

Campaniile sociale „de groază” au un efect de scurtă durată. Toţi se îngrozesc şi discută, inclusiv pe reţelele de socializare, dau like-uri, după care se aşază la volan şi merg mai departe.

Suntem conştienţi de faptul că în fiecare secundă pe glob moare o persoană – de cancer, tuberculoză, accident rutier etc., dar acest lucru ne lasă reci pentru că se întâmplă undeva şi cu (alt)cineva, nu aici şi nu cu mine. Aceasta este principala cauză a efectului limitat al campaniilor sociale.

Sunt sigur că cel mai bun rezultat îl va avea „biciul amenzilor usturătoare”. Desigur, nici ca în China, unde, recent, primul şofer care în stare de ebrietate a provocat moartea unui pieton a fost „pus la zid” şi executat.

Regulile de circulaţie în Republica Moldova, în particular art. 233(1) prevede sistarea permisului de conducere pentru o perioadă de trei ani pentru „conducerea vehiculului de către o persoană care se află în stare de ebrietate…”. Preţul neoficial pentru a evita astfel de situaţii, se zice că ar varia de la 500 şi 2000 de lei la „locul infracţiunii” până la 200-500 euro, când permisul a intrat pe uşa inspectoratului.

Aparent severe, aceste sancţiuni „lovesc” comoditatea infractorului pentru o durată mai îndelungată, dar nu aici şi acum, cum ar face-o o
amendă.

Nu e un exemplu de urmat, deşi păcat, dar în Japonia amenda minimă pentru cel care a urcat la volan împreună cu sticla e de minimum 8700 de USD sau cinci ani „la răcoare”. Amenda maximă în Ţara Soarelui Răsare pentru această infracţiune a fost de 2,5 mln. USD, aplicată în 2001 unui şofer care a lovit pe contrasens un alt automobil, ucigând un om.

În Belarus, amenda pentru cei cărora le place să conducă în stare de ebrietate variază între 300 şi 12500 de dolari.

În Marea Britanie, amenda maximă e de 7200 de euro, în Irlanda – 1270 de euro, iar celelalte state din UE au sancţiuni care oscilează de la 200 la 400 de euro.

În SUA, pentru alcool la volan – până la jumătate de an de puşcărie, indiferent de statutul sau de grosimea buzunarului.

Cu toate acestea, autorităţile europene şi cele din CSI constată că sancţiunile aplicate nu sunt atât de eficiente.

De exemplu, Italia analizează în prezent posibilitatea confiscării automobilului şoferului care e prins băut la volan, iar Federaţia Rusă examinează un proiect de lege care prevede sistarea pe viaţă a permisului de conducere.

Desigur sunt mulţi care vor spune că amenzile înalte vor genera mite şi mai mari. În primul rând, sancţiunile trebuie înăsprite pentru tot şirul de „controlori” şi „controlori ai controlorilor”.

Sunt oameni care spun că „daţi-ne salarii ca în Europa şi după aceasta puneţi-ne amenzi ca în statele europene”.

Vreau să le spun celor din urmă: înmormântarea în Moldova e mai ieftină decât amenzile din UE. Păi, ce alegem? Înmormântări „ieftine” sau, totuşi, amenzi „grase”?