Adică, anotimpurile îşi împărţeau frăţeşte cele 12 luni ale anului. Acum se pare că lupta pentru supremaţie se dă şi în intervale mai mici: de exemplu, în aceeaşi săptămână, luni avem parte de răbufniri estivale caniculare, miercuri ne surprinde o scurtă primăvară instabilă şi capricioasă, iar până vineri trecem fugitiv şi printr-o toamnă umedă cu ploi insistente. De marţi până joi diferenţa de temperatură este mai mare decât între iunie şi noiembrie: azi sunt 25 de grade la umbră, sâmbătă ne delectăm cu maximum 6-7 grade la amiază. Ce zice organismul uman despre aceste grele încercări? Expresia cea mai des întâlnită este „vai de oasele mele”. Imposibilitatea de a ne adapta la o asemenea zăpăceală meteorologică se manifestă prin răbufniri reumatice în cea mai fericită situaţie sau cu crize de nervi în cazul celor care suferă de o meteodependenţă acută. Într-o lume în care până şi vremea este bruscă, nedreaptă, irascibilă şi ilogică, ar fi elegant să acordăm circumstanţe atenuante celor care au moştenit de la mama-natură aceste trăsături. E o scuză bună… Pare mai puţin premeditat şi mai uşor de iertat un comportament isteric, dacă îl punem întru totul în seama deranjamentelor climaterice.
monaszucsik@gmail.com
Timpul Suplimentul Femeia
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
