Lumea se confruntă cu adevărat cu prima criză energetică globală din istorie. Oprirea livrării de gaz spre Europa prin invocarea situației de forță majoră de către Gazprom, declanșează starea de alertă roșie în Uniunea Europeană.
Derusificarea importurilor UE de resurse energetice, gândită la Bruxelles ca o strategie cu etape graduale, a devenit o realitate imediată, forțată de decizia Moscovei. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) propune un pachet de acțiuni coordonate pentru a preveni adâncirea crizei de gaze. Care este situația României, mai puțin expusă la dependența de gazul rusesc?
Fatih Birol, directorul executiv al IEA, a difuzat în 18 iulie o analiză-comentariu privind situația energetică din Europa, propunând un set de măsuri urgente pentru a preveni o criză majoră de gaze. Demersul anticipa cu câteva ore decizia Gazprom care anunța că din motive de forță majoră nu va putea respecta contractele de furnizare. Formularea ambiguă, care nu exclude reluarea unor livrări, dar nici închiderea totală a robinetului. Principala „victimă” este Germania, pentru că livrările prin magistrala Nord Stream, oprite din cauza reviziei tehnice, nu se știe dacă vor mai fi reluate.
Europa a intrat pe scenariul cel mai pesimist, cu balanța energetică dezechilibrată de lipsa totală a gazului din Rusia. IEA a avertizat de mai multe luni asupra situației deosebit de periculoase care se dezvolta în Europa, aflată în epicentrul turbulenței pieței energetice. Directorul agenției scrie în debutul analizei că „după multe luni de semne de avertizare, ultimele măsuri ale Rusiei de a reduce fluxurile de gaze naturale sunt o alertă roșie pentru UE”.
O criză anunțată
Analiza IEA arată că „criza gazelor din Europa se ridică de ceva vreme, iar rolul Rusiei în ea a fost clar de la început. În septembrie 2021 – cu cinci luni înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia – IEA a subliniat că Rusia a blocat o cantitate semnificativă de gaz să fie livrată spre Europa. Am accentuat alarma în ianuarie 2022, evidențiind modul în care reducerile mari și nejustificate ale aprovizionării Europei au creat restrângeri artificiale pe piețe și au condus la creșterea prețurilor exact în același timp cu creșterea tensiunilor asupra Ucrainei. După ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, nimeni din Europa sau din altă parte nu și-a făcut iluzii cu privire la riscurile legate de aprovizionarea cu energie rusească”. Agenția a lansat atunci planul de 10 puncte de reducere a dependenței UE de gazul natural rusesc, stabilind acțiunile practice pe care le-ar putea face Europa. Planul sublinia necesitatea de a maximiza aprovizionarea cu gaz din alte surse, accelerarea implementării energiei solare și eoliene, folosirea surselor regenerabile și nucleare, precum și intensificarea măsurilor de eficiență energetică în locuințe și companii, măsuri de economisire prin reglarea termostatelor.
Progrese insuficiente, situație incredibil de precară
Comentariul directorul executiv IEA face o evaluare a transpunerii acelor propuneri și lansează un nou avertisment: „Am observat unele progrese în ceea ce privește diversificarea aprovizionării cu gaze, dar nu suficiente, în special în ceea ce privește cererea de consum, pentru a împiedica Europa să se găsească într-o situație incredibil de precară. Ultimele măsuri ale Rusiei de a restrânge și mai mult fluxurile de gaze naturale către Europa, combinate cu alte întreruperi recente ale aprovizionării, reprezintă o alertă roșie pentru Uniunea Europeană. Pe măsură ce ne apropiem de iarnă, avem o idee mai clară a ceea ce ar putea face Rusia în continuare. Următoarele luni vor fi critice”.
Scenarii cu incertitudini
Europa este forțată să opereze într-o stare constantă de incertitudine cu privire la aprovizionarea cu gaze rusești, neputând exclude o întrerupere completă. Pregătirile pentru iarnă sunt puse sub semnul maximei urgențe, pentru a nu lăsa la cheremul vremii bunăstarea a sute de milioane de oameni și economiile europene, ținute în „șah” de Rusia.
Pentru a înțelege provocarea cu care se confruntă Europa, un prim scenariu este făcut pe ideea că fluxurile de gaz prin Nord Stream revin după 21 iulie la nivelurile la care se aflau înainte de revizia tehnică a magistralei, dar vor fi oprite la 1 octombrie. În această situație, UE ar trebui să aibă până la 1 octombrie un nivel de stocare de 90% din capacitate pentru a trece sezonul rece 2022/2023. Chiar cu acest grad de umplere, dacă iarna va fi mai aprigă sau frigul s-ar prelungi, după luna martie 2023, se vor produce goluri în aprovizionarea sistemelor de încălzire. Ritmul actual de umplere poate atinge nivelul de 90%, dar este nevoie de a nu pierde nicio zi. Primul pas imediat pentru umplerea depozitelor la nivelul adecvat înainte de începerea iernii este reducerea consumului actual de gaz și înmagazinarea gazului economisit. Analiza IEA arată că ar trebui economisite 12 miliarde mc gaz pentru a atinge nivelul optim al rezervelor. Dar economisirea nu este suficientă: sunt necesare livrări la nivel maxim din Norvegia și Azerbaidjan, atingerea nivelurilor din anul trecut ale gazelor din Africa de Nord și asigurarea producțiilor interne de gaze. La aceste condiționări se adaugă menținerea livrărilor de gaz natural lichefiat (GNL) la nivelul-record din prima jumătate a acestui an. Este un scenariu cu mulți „dacă”, bazat, să nu uităm, pe reluarea livrărilor din Rusia pe Nord Stream la nivelul anterior opririi.
Planul în 5 puncte, pentru situația de criză
În acest context dificil, IEA propune cinci acțiuni concrete pe care liderii europeni ar trebui să le întreprindă pentru o abordare mai coordonată, la nivelul UE, pentru pregătirea iernii.
- Introducerea de platforme de licitație pentru a stimula utilizatorii industriali de gaze din UE să reducă cererea. Asemenea modele au fost dezvoltate în Germania și Olanda, unde companiile au oferit o parte din gazele contractate pentru a fi înmagazinate.
- Minimalizarea utilizării gazelor în sectorul energetic. Acest lucru este posibil prin creșterea temporară a producției de cărbune și petrol, accelerând producția de energie din surse cu emisii scăzute de carbon, inclusiv nucleară, acolo unde este acceptabil politic și fezabil tehnic.
- Îmbunătățirea coordonării între operatorii de gaz și electricitate din Europa, inclusiv în ceea ce privește mecanismele de reducere a vârfurilor de consum. Ar trebui să se includă o cooperare strictă în ceea ce privește funcționarea centralelor termice la nivel național și european.
- Reducerea cererii de energie electrică a gospodăriilor prin stabilirea unor standarde la nivelurile de temperatură. În acest sens, clădirile publice trebuie să dea un bun exemplu, iar companiile – să încurajeze schimbarea comportamentului consumatorilor.
- Armonizarea planificării situațiilor de urgență în UE, la nivel național și european. Astfel se pot norma măsurile de reducere a aprovizionării și mecanismele de solidaritate. Pentru a depăși criza actuală, UE are nevoie de acțiuni unificate.
„Dacă aceste măsuri nu sunt implementate acum, Europa se va afla într-o situație extrem de vulnerabilă și s-ar putea confrunta cu reduceri ulterioare și mai drastice”, avertizează IEA.
Pregătirea populației pentru criza care va să vină
Pe lângă măsurile de mai sus, IEA recomandă și pregătirea cetățenilor pentru confruntarea cu situația de criză energetică extinsă. Documentul citat arată că „guvernele europene trebuie, de asemenea, să pregătească cetățenii pentru ceea ce ar putea urma. Campaniile de conștientizare a publicului în contextul unei crize energetice au avut succes anterior în reducerea cererii de energie pe termen scurt. Reducerea încălzirii cu câteva grade în Europa poate economisi aceeași cantitate de gaz natural care este furnizată pe timpul iernii de conducta Nord Stream”.
Poate Rusia să renunțe total la banii europenilor?
Rusia poate să renunțe la veniturile pe care le aduce exportul de gaz în UE? Analiza nu exclude acest „sacrificiu” pe care și-l asumă Putin. Rusia a valorificat deja actuala criză energetică pentru a aduce sume uriașe prin veniturile suplimentare din prețul mărit. De la invadarea Ucrainei, veniturile de 95 de miliarde dolari pe care Rusia le-a încasat din exportul de petrol și gaze către Europa s-a dublat în comparație cu media din ultimii ani. Derusificarea forțată chiar de Moscova a aprovizionării UE cu gaze periclitează grav programul de stocare la 90 la sută din capacitate.
Ministrul Energiei: Stocările de gaze sunt în grafic
Virgil Popescu, ministrul energiei, a dat asigurări că în această iarnă populația nu va fi obligată la sacrificii din cauza ruperii aprovizionării din Rusia. Consumul anual de gaze naturale este de circa 11 miliarde mc, doar 2 miliarde ar trebui asigurate din alte surse, a menționat ministrul energiei. Înmagazinările au atins 50 la sută din capacitate și programul de umplere a depozitelor până la începutul sezonului rece va fi realizat integral. Sunt funcționale și căile alternative de transport al gazului din Azerbaidjan. Acesta a adăugat că programul de energie nucleară, în colaborare cu SUA, se derulează și el în ritm alert.
Sursa: Jurnalul.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
