Cantități mari de deșeuri provenite de la Uzina Metalurgică din Râbnița au fost descoperite, depozitate în aer liber, în două locații din Chișinău. Analizele au identificat prezența mai multor metale grele, inclusiv plumb, iar specialiștii avertizează că materialul poate contamina aerul, solul și apele subterane. Deșeurile aparțin unei companii private controlate de omul de afaceri Arcadie Vicol, audiat anterior de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) într-un alt dosar de interes public.
Potrivit unei investigații marca Zdg.md, deșeurile sunt depozitate în mormane de câțiva metri înălțime, pe strada Industrială, pe un teren privat, și pe strada Muncești, pe un teren aflat în gestiunea Căii Ferate din Moldova (CFM). Materialul ar fi praf de oțelărie, rezultat în urma procesării fierului vechi, care conține zinc, plumb, clor și alte elemente chimice. Depozitarea acestuia în aer liber ridică semne de întrebare privind respectarea normelor de mediu.
Concentrație de peste 50% de zinc și 6,6% de plumb
Cele două depozite au fost identificate de Alexandru Rotaru, om de afaceri în domeniul metalurgiei și proprietar al companiei „Metary” SRL din România.
Acesta a prelevat probe de pe terenul aflat în gestiunea CFM și le-a supus unor analize, inclusiv în laborator. Rezultatele au indicat o concentrație de zinc de peste 50%, precum și prezența plumbului, un metal greu toxic.
Rotaru susține că materialul este praf rezultat din procesul de desprăfuire a cuptoarelor metalurgice și că ar proveni de la Uzina Metalurgică din Râbnița.
„Și cel standard este clasificat atât de Uniunea Europeană, cât și de R. Moldova ca deșeu periculos”, a declarat acesta.
Specialistul a atras atenția că asemenea materiale trebuie păstrate în spații închise, în condiții care să împiedice răspândirea particulelor în aer.
Ulterior, analizele efectuate de Laboratorul Serviciului Vamal asupra probelor colectate de pe strada Industrială au confirmat prezența mai multor elemente chimice, printre care zinc, fier, plumb, clor, calciu, mangan, siliciu, cupru, crom și nichel.
Potrivit datelor obținute de jurnaliștii de la Zdg.md, concentrația de plumb din materialul analizat este de 6,6%, iar cea de clor de 5,2%.
Directorul Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM), Dorin Poverjuc, a confirmat că instituția a primit rezultatele analizelor efectuate de Laboratorul Serviciului Vamal.
Potrivit concluziilor citate de acesta, materialul nu prezintă pericol radiologic, iar conținutul ridicat de zinc îl face potrivit pentru recuperarea industrială a acestui metal. Totuși, compoziția chimică și proprietățile fizice ale deșeurilor prezintă riscuri în condițiile unei depozitări necorespunzătoare.
„Materialul prezintă periculozitate prin complexitatea compoziției sale chimice și proprietățile sale de a se măcina ușor”, se arată în concluziile laboratorului.
Specialiștii avertizează că granulele se pot transforma treptat în praf, care poate fi transportat de vânt și dispersat în atmosferă. În același timp, precipitațiile pot antrena substanțele poluante în sol și în pânza freatică.
Cu toate acestea, șeful IPM a declarat că, până la finalizarea controlului, instituția nu a constatat temeiuri pentru avertizarea populației privind un impact asupra sănătății.
Inspectoratul a solicitat și opinia autorităților din domeniul sănătății publice.
Controlul autorităților, inițiat după sesizarea unui cetățean
Potrivit investigației, autoritățile de mediu au intervenit după ce Alexandru Rotaru a sesizat existența deșeurilor.
La 24 septembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că a fost informat despre sesizare și că a dispus efectuarea unui control.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului a comunicat că verificările au început pe 23 septembrie. Totuși, între instituțiile implicate au apărut neconcordanțe privind data solicitării prelevării probelor.
În timp ce reprezentanții IPM au susținut că laboratorul a fost sesizat pe 23 septembrie, Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu a precizat că solicitarea a ajuns abia pe 28 septembrie.
Mai mult, controlul inițial a vizat doar deșeurile de pe strada Industrială. Inspectoratul a explicat că nu deținea informații despre materialele depozitate pe strada Muncești, deși autorul sesizării susține că a indicat ambele locații.
Instituția a anunțat că urmează să efectueze verificări și pe terenul aflat în gestiunea CFM.
La 15 octombrie, controlul nu era finalizat, iar autoritățile așteptau rezultatele unor analize suplimentare pentru a stabili eventualele măsuri și prejudiciul adus mediului.
Compania care a adus deșeurile este controlată de Arcadie Vicol
Potrivit jurnaliștilor, deșeurile din ambele locații aparțin companiei „Arvi Invest” SRL, deținută de omul de afaceri Arcadie Vicol.
Numele acestuia a apărut anterior în spațiul public în legătură cu un acord încheiat, în ianuarie 2025, între o altă companie a sa, „Natural Gaz DC”, și „Tiraspoltransgaz”, pentru livrarea gazelor naturale în regiunea transnistreană.
În contextul acelui acord, Vicol a fost audiat de Serviciul de Informații și Securitate. Presa a relatat atunci despre suspiciuni de trădare de patrie.
Omul de afaceri a ocupat anterior funcția de director comercial la „Metalferos”, precum și funcții de conducere la Calea Ferată din Moldova și „Chișinău-Gaz”.
Potrivit investigației, „Arvi Invest” deține o autorizație de mediu pentru gestionarea mai multor categorii de deșeuri, inclusiv a celor provenite din procese metalurgice și din epurarea gazelor, care pot conține substanțe periculoase. Autorizația a fost eliberată în 2024 și este valabilă până în 2029.
Compania anunță pe pagina sa că operează în Chișinău o unitate specializată în producerea oxidului de zinc și că utilizează sisteme de filtrare conforme cerințelor naționale de mediu.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului a precizat că materialele de pe strada Industrială au fost depozitate pentru a fi utilizate în procesul tehnologic al companiei.
Contactat de jurnaliști, Arcadie Vicol a refuzat să ofere explicații prin telefon și a solicitat transmiterea întrebărilor în scris.
Zdg.md a expediat întrebările pe 15 octombrie, însă până la publicarea investigației, pe 22 octombrie, compania nu oferise răspunsuri pe fond, solicitând timp suplimentar.
Nici Calea Ferată din Moldova nu a explicat, până la publicarea materialului, în ce condiții a fost permisă depozitarea deșeurilor pe terenul aflat în gestiunea sa.
Expert de mediu: Depozitarea în aer liber ar putea încălca legislația
Expertul de mediu Vladimir Garaba consideră că deșeurile ar fi trebuit depozitate în spații izolate, fără contact direct cu aerul și precipitațiile.
„Faptul că ele sunt depozitate sub cerul liber iarăși este o încălcare, în opinia mea”, a declarat expertul.
Acesta a precizat că, pentru stabilirea impactului real asupra mediului și sănătății oamenilor, sunt necesare analize ale solului, apei și zonelor din apropierea depozitelor, nu doar ale materialului propriu-zis.
Uzina Metalurgică din Râbnița a rămas fără autorizația de gestionare a deșeurilor
Investigația mai arată că, începând cu 20 octombrie, Uzina Metalurgică din Râbnița nu mai deține autorizația de mediu pentru gestionarea deșeurilor, după ce aceasta nu a fost prelungită.
Directorul Agenției de Mediu, Nicu Belitei, a explicat că uzina trebuie să obțină o autorizație integrată de mediu, pentru care este necesar inclusiv un control fizic la fața locului, efectuat de Inspectoratul pentru Protecția Mediului.
Totuși, potrivit oficialului, decizia privind eliberarea noii autorizații nu va depinde de rezultatul controlului efectuat în cazul deșeurilor depozitate la Chișinău.
Belitei a precizat că responsabilitatea pentru gestionarea acestora revine companiei care le-a preluat.
„Controlul s-a inițiat asupra agentului care a importat, respectiv, el poartă răspundere. Dacă va fi găsit vinovat, el va fi sancționat”, a declarat directorul Agenției de Mediu.
Acesta a explicat ulterior că se referă la compania care a procurat și transportat materialele pentru reciclare sau revânzare, întrucât deplasarea lor din regiunea transnistreană nu reprezintă un import dintr-un alt stat.
Un alt aspect evidențiat de investigația jurnalistică vizează condițiile în care Uzina Metalurgică din Râbnița a primit autorizații de mediu.
Într-un răspuns, Agenția de Mediu a confirmat că praful de oțelărie reprezintă un deșeu periculos, bogat în metale grele.
Instituția a precizat că autorizația de emisii a uzinei stabilește limite anuale pentru masa totală a poluanților, dar nu include limite de concentrație exprimate în miligrame pe metru cub normal, ceea ce îngreunează compararea directă cu standardele europene.
De asemenea, autorizația de gestionare a deșeurilor nu stabilea limite cantitative pentru impuritățile nemetalice din materia primă utilizată de uzină.
În cazul emisiilor atmosferice, documentele prevedeau o limită anuală de 24 de tone pentru funingine, dar nu stabileau limite specifice pentru dioxine și furani, substanțe toxice pentru care legislația națională nu prevede în prezent asemenea praguri în sectorul siderurgic.
Agenția de Mediu a anunțat că intenționează să revizuiască formatul autorizațiilor și să analizeze introducerea unor parametri suplimentari, pentru apropierea de standardele Uniunii Europene.
