Actualitate

(DOCUMENTAR / VIDEO) Cinci ani de la naufragiul navei de croazieră Costa Concordia

Naufragiul, considerat unul dintre cele mai grave accidente din istoria marinei italiene, s-a soldat cu 32 de morți, iar cadavrele a două persoane nu au fost încă descoperite.

Stânca a sfâșiat bordajul pe o lungime de 70 metri, după care nava a fost invadată în bună măsură de apă și s-a înclinat până la un unghi de 65 grade, devenind nemanevrabilă. Majoritatea celor peste 4.200 de persoane la bord s-au putut salva, dar totuși accidentul s-a soldat cu 15 morți și 20 de dispăruți, constatați imediat după eșuare. În final, bilanțul a fost de 32 de morți. Epava navei, rămasă în parte la suprafață, a fost transportată ulterior, în iulie 2014, în portul Genova, pentru a fi dezmembrată.

Imediat după naufragiu, Parchetul din Grosseto, provincia din care face parte insula Giglio, a anunțat arestarea comandantului navei de croazieră Costa Concordia, Francesco Schettino, în vârstă de 53 de ani la data respectivă.

În iulie 2013 a început un proces împotriva comandantului Schettino, la Grosseto, acesta fiind acuzat de producerea naufragiului, omucidere multiplă prin imprudență și abandonarea navei, deoarece "și-a pătat numele" cu cel mai mare delict posibil pentru un marinar, și anume părăsirea navei înainte de încheierea operațiunilor de evacuare a acesteia, în condițiile în care numeroși pasageri trebuiau salvați.

Împreună cu Schettino, au fost deferite justiției alte 11 persoane, printre care membri ai echipajului navei și membri ai conducerii Costa Crociere, compania de la Napoli, regiunea Campania (sud), care deținea pachebotul. Dar, în ochii marelui public, principalul acuzat a rămas comandantul Schettino, cel care, imediat după naufragiu, a afirmat că "nava a lovit o stâncă ce nu figura pe hărțile de navigație".

Pe parcursul procesului, autoritățile din Grosseto au subliniat faptul că nava s-a apropiat în mod periculos de insula Giglio, a lovit o stâncă, s-a înclinat și a luat o mare cantitate de apă la bord. Cutiile negre ale navei, care înregistrează conversațiile membrilor echipajului, indică faptul că impactul s-a produs la ora locală 21.45 (20.45 GMT), pe data de 13 ianuarie 2012, dar comandantul nu a anunțat imediat Căpitănia portului cel mai apropiat.

Un responsabil al companiei care deține vasul a respins acuzațiile că nava ar fi deviat de la traiectoria sa normală, dar acest fapt a fost demonstrat în timpul procesului, numeroși martori declarând că vasul naviga foarte aproape de mal și, din acest motiv, a lovit o stâncă.

Comandantul Francesco Schettino, audiat de mai multe ori în cadrul acestui proces, a negat că ar fi abandonat vasul de croazieră, afirmând că a salvat "mii de vieți" și explicându-și comportamentul, deciziile și alegerile în timpul fazei de urgență a catastrofei.

Schettino a fost, de asemenea, supus unor analize pentru a se vedea dacă luase droguri sau alte substanțe toxice în noaptea naufragiului, dar toate aceste analize au fost în cele din urmă negative.

La proces a mai reieșit că paza de coastă italiană i-a cerut în zadar căpitanului vasului Costa Concordia să se întoarcă la bord pentru a coordona evacuarea pasagerilor, însă acesta a refuzat, potrivit unei înregistrări audio a convorbirii, difuzată în luna ianuarie 2012 de toate publicațiile din Italia. Transcrierea convorbirii telefonice dintre comandantul Francesco Schettino și comandantul Gregorio De Falco, de la Căpitănia portului Livorno (Toscana), a devenit faimoasă în Italia.

Cuvintele lui De Falco, considerat "un erou italian", au fost transcrise de sute de ori, de toate publicațiile din Peninsulă: "Sunt oameni blocați la bord. Schettino, mergeți imediat cu șalupa la prova navei și urcați la bord! Este clar? Înregistrez această convorbire! Trebuie să-mi spuneți câți copii, femei și persoane care au nevoie de asistență sunt la bord. Ascultați, Schettino, poate că ați reușit să vă salvați din mare, dar eu vă voi cauza o mulțime de probleme. Urcați LA BORD, este un ordin, acum eu comand, mama naibii de treabă!!".

Schettino nu s-a întors la bord, dar a susținut că motivul pentru care se afla într-o barcă de salvare, în timp ce mii de pasageri și membri ai echipajului, panicați, încercau să evacueze nava, este că "s-a împiedicat și a căzut într-o șalupă de salvare", în timp ce pasagerii se învălmășeau pe punți.

La proces, comandantul Francesco Schettino a confirmat că a dus vasul de croazieră aproape de coasta stâncoasă a insulei Giglio pentru a-i "saluta" pe locuitorii insulei, o manevră stângace, care a provocat tragedia.

La 31 mai 2016, justiția italiană a confirmat în apel condamnarea la 16 ani de închisoare a fostului comandant al pachebotului Costa Concordia, Francesco Schettino, potrivit AFP.

Schettino a fost condamnat în februarie 2015 pentru omucidere, abandonarea navei și naufragiu de către judecătorii Tribunalului din Grosseto.

 

Parchetul ceruse 26 de ani și trei luni de recluziune. În apel, parchetul a cerut 27 de ani de închisoare, iar avocații lui achitarea. Hotărârea nu este definitivă din cauza posibilității unui recurs. 

Printre circumstanțele inexplicabile, la momentul respectiv, privind naufragiul navei de croazieră Costa Concordia s-a numărat și prezența la bord a unei tinere de 25 de ani, Domnika, "femeia misterioasă", care nu fusese inclusă pe lista pasagerilor, dar care era "oaspete" al comandantului Francesco Schettino.

La 29 octombrie 2013, Domnica Cemortan, o tânără din Republica Moldova, a confirmat că a fost amanta lui Francesco Schettino și că se afla pe puntea comandamentului în momentul accidentului, relatează AFP, Reuters și AP. "Da, am avut o relație cu Francesco Schettino, dar de la naufragiu nu l-am mai văzut", a declarat femeia, în fața tribunalului din Grosseto. Ea a admis că a fost invitată pe pachebot. "Când ești amanta cuiva, nu ți se cere biletul", a declarat aceasta. Mărturia ei l-a pus într-o situație jenantă pe Francesco Schettino, un bărbat căsătorit.

Explicând desfășurarea serii înaintea accidentului, Domnica Cemortan a declarat că a cinat cu comandantul și că la desert au urcat pe puntea comandamentului pentru a urmări apropierea de insula Giglio. "Totul părea normal, nu am văzut nimic deoarece era întuneric. La un moment dat, un ofițer nu a executat ordinul cum trebuia. Schettino l-a criticat și a repetat ordinul. Apoi, la câteva minute s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Nu am simțit impactul, dar am văzut luminile de urgență", a declarat femeia, potrivit La Repubblica.

După ce nava de croazieră Costa Concordia s-a lovit de un recif și a eșuat în largul coastelor italiene, unul din membrii echipajului a reușit să recupereze din seifurile pachebotului care se scufunda circa 1,245 milioane de euro, relatează publicația italiană Blitzquotidiano, citată de ITAR-TASS. Această sumă, care include și încasările magazinului și cazinoului de pe navă, era destinată în special pentru plata salariilor personalului. Banii au fost recuperați și returnați de directorul administrativ al pachebotului, Giovanni Nonnis.

Ziarul italian Il Messaggero relata, pe 19 septembrie 2013, că bani și bijuterii în valoare de peste zece milioane de euro au fost descoperite în banca și buticurile de pe pachebotul eșuat Costa Concordia, fiind returnați proprietarilor.

Potrivit companiei deținătoare a navei, la bordul navei de croazieră de lux se aflau sculpturi valoroase și picturi ale unor artiști celebri ca Arnaldo Pomodoro, Emilio Tadini, precum și a unor artiști japonezi la modă.

La 17 septembrie 2013, operațiunile de repunere pe linia de plutire a epavei navei de croazieră Costa Concordia s-au încheiat cu succes, pe insula Giglio, au anunțat autoritățile italiene, citate de AFP. Costul provizoriu al operațiunii a fost estimat la 600 milioane de euro, plătiți de compania Costa Crociere, proprietara navei, și de compania de asigurări.

Operația de ranfluare a epavei s-a încheiat în iulie 2014, după care aceasta a fost remorcată în portul Genova, pentru dezmembrare, 80% din materialul rezultat urmând să fie reutilizat. Armatorul navei Costa Concordia a anunțat că ranfluarea și remorcarea navei costă circa 1,5 miliarde euro, aproape de trei ori cât a costat construirea acesteia.

Costa Concordia, o navă de croazieră din clasa Concordia, a fost construită la șantierul naval Fincantieri din Sestri Ponente, Genova, Italia. Numele Concordia a fost ales pentru a exprima "o continuă armonie, unitate și pace între națiunile europene".

sursa: agerpres.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *