Documentele lui bin Laden au fost publicate. Vezi ce cărţi citea şi cum recruta noi adepţi (revista presei)

Potrivit cotidianului The Independent, documentele mai arată că eşecul Al-Qaeda de a ţine pasul cu jihadul modern a condus la formarea Statului Islamic. Bin Laden avertiza că Iranul este „perfid”, îşi exprima îngrijorarea faţă de încălzirea globală şi-i trimitea scrisori de dragoste uneia dintre soţii.

New York Times redă formalităţile de recrutare ale Al-Qaeda. Pentru a adera la această grupare teroristă, doritorii trebuiau să-şi asume o călătorie riscantă prin munţii din nord-vestul Pakistanului, inima islamului militant, precizează cotidianul american. Ulterior, ei trebuiau să completeze o cerere-tip de trei pagini. Aceasta conţinea întrebări cum ar fi: „Vrei să execuţi un suicid?”, „Pe cine ar trebui să contactăm în cazul în care devii martir?”.

Dar ce citea bin Laden? Pe rafturile bibliotecii sale se aflau de la texte despre jihad şi până la Noam Chimsky. El mai avea volume ca „Războaiele lui Obama”, de Bob Woodward; „Acensiunea şi decăderea marilor puteri”, de Paul Kennedy; „Secretele Rezervei Federale”, de Eustace Mullins. Liderul terorist mai păstra copii ale ziarelor arabe, dar şi şase copii ale revistei de politică internaţională Foreign Policy, articole despre Al-Qaeda, între care unul apărut în The Los Angeles Times în 2005: ”Este Al Qaeda bau-baul lui Bush?”.

Bin Laden era fie fascinat, fie frustrat de calculatoare, fie ambele… El avea peste 20 de manuale de instrucţiuni pentru Adobe Photoshop şi sistemul hardware. De asemenea, se pare că era captivat de Franţa: avea 19 povestiri, eseuri şi cărţi despre această ţară.

Cu câteva luni înainte de raidul american în care a fost omorât, bin Laden se gândea se părăsească clădirea în care se ascundea în Pakistan, afirmă Washington Post. Clădirea de trei etaje din Abbotabad, oraşul unde a fost localizat Osama bin Laden, se află la circa 100 de kilometri de capitala Islamabad.

Şeful poliţiei secrete din perioada dictatorului chilian Pinochet este condamnat la 505 ani de închisoare, scrie The Guardian. Manuel Contreras, şef al centrelor de tortură în care sute de oameni au fost omorâţi, executa deja o pedeapsa de 490 de ani de detenţie, la care i s-au mai dat 15 ani în plus, printr-o sentinţă pronunţată miercuri, pentru omorârea unei familii pe 3 decembrie 1974.

Timpul.md