La ce ne-am putea aștepta de la un bebeluș politic zămislit de bătrânul general de miliție Voronin? În același timp, după atâția bani băgați de europeni în „reformarea justiției” am fi așteptat ca statul să acționeze cumva – dar nu se aude absolut nimic… Oare de ce? Este regimul actual, în cârdășie cu oamenii Moscovei, sau lui Dodon i se pregătește altceva?
Exact cu o săptămână în urmă, au fost prezentate datele așa-numitului recensământ al populației și locuințelor. Nu ne putem aștepta de la „stataliștii” aflați la putere să aibă curajul să prezinte rezultatele printr-o optică europeană. De la bun început era clar că acest proces este compromis, de îndată ce a apărut modelul de chestionar unde figura întrebarea despre „etnie/ naționalitate” – lucruri diferite în esență, dar „unificate” de birocrații noștri. Mai mult decât atât, în comunicatul oficial al BNS, rezultatul e prezentat exclusiv drept „etnie” omițând (intenționat?) și celalalt termen de naționalitate.
În schimb, am aflat că aproape 45% din cetățenii acestui stat de obicei vorbesc altă limbă decât moldovenească, iar cei care vorbesc română (24%) sunt mai mulți decât toți cei care vorbesc de obicei rusa, ucraineana, găgăuza și bulgara.
Președintele „tuturor cetățenilor” și sclavii Moscovei sunt puși într-o oarecare dificultate. N-o să mai poată niciodată, să încerce să țipe că, vezi Doamne, drepturile „vorbitorilor de rusă” sunt încălcate – pentru că, oficial, statul R. Moldova, recunoaște că cei care vorbesc româna sunt mai mulți decât toți care vorbesc alte limbi, inclusiv rusa.
Lipsa unei politici clare și consistente față de problema implicării rușilor în treburile interne cauzează daune greu de cuantificat. Totuși, anumiți pași, mai ales la presiunea publică, par să se facă. Un exemplu ar fi decizia recentă a Chișinăului de a cumpăra energie electrică din Ucraina – o lovitură puternică în regimul criminal de la Tiraspol. Panica s-a instaurat deja în rândurile separatiștilor promoscoviți, aceștia se întreabă retoric dacă Moscova va înțelege gravitatea crizei economice și va pompa din nou bani pentru a compensa pierderea de valută. După ce douăzeci de ani la rând, regimul din Tiraspol a lucrat mână în mână cu Moscova pentru destabilizarea R. Moldova, la prima înțelegere Chișinău-Kiev, Tiraspolul nu știe ce să facă. Dodon tace și el. Următorul pas – eventual unul final pentru „economia regiunii” ar fi trecerea exclusivă pe gaz românesc și sistarea contractului cu Moscova. Toți știu că transnistrenii nu plătesc pentru gaz, ascunzându-se în spatele contractului între Moldova și Rusia. Când gazoductul Iași-Chișinău va fi gata, când vom lua prin el gaz, Tiraspolul nu va mai putea primi gaz gratuit, iar falimentul lor ar fi unul iminent.
Luni, un dispozitiv explozibil artizanal a fost detonat în fosta capitală a Rusiei, Sankt-Petersburg. Criticii regimului actual de la Moscova, afirmă că acest eveniment servește perfect strategiei Moscovei de a deturna dezbaterea publică de la scandalurile legate de corupție, de la protestele tinerilor la introducerea unei stări de frică în societate și revenirea la starea de „cetate asediată”…
Unicul „partener” al dodonelului nostru este un criminal ce conduce un stat de parcă ar fi o pușcărie plină de sclavi. Precedentul setat de Ianukovici ne arată cât de departe ar putea merge sclavia față de Moscova. N-am niciun dubiu că dodonelul, cu mare drag, ar da ordin spetznazului să împuște niște „unioniști” – dacă aceștia vreodată ar amenința direct controlul Moscovei asupra R. Moldova. Dacă vreodată se va ajunge la așa ceva – singura casă pentru bidonașul nostru este aceeași – a Rusiei, un loc perfect de trai, dacă ești un criminal și te ascunzi de propriii cetățeni.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
