O boală periculoasă se răspândește cu repeziciune în România: două zone cu risc de infectare România are două zone cu risc crescut de infectare cu bacilul Koch, care provoacă tuberculoza, spun medicii de la Spitalul de plămâni “Marius Nasta” din București.
Este vorba de sudul și estul țării, regiuni în care și poluarea este ridicată. Într-un mesaj publicat cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva TBC-ului, directoarea spitalului, medicul Beatrice Mahler, atrage atenția că o calitate slabă a aerului poate influența sănătatea umană în diverse moduri, iar cercetările indică faptul că există o legătură între nivelul crescut de particule în suspensie și tuberculoză.Evaluarea riscului de infectare cu bacilul Koch din perspectiva calității aerului creează o perspectivă diferită în lupta împotriva TBC-ului, mai scrie ea. În urmă cu două zile, coordonatoare a Programului Național de Control al Tuberculozei, Gilda Popescu, medic al aceluiași spital, a anunțat că țara noastră a înregistrat anul trecut o ușoară creștere a cazurilor noi diagnosticate de TBC, după 10 ani de scădere constantă.
România rămâne, de altfel, țara cu cea mai mare incidență a bolii din întreaga Uniune Europeană, a mai spus doctorul. Gilda Popescu a detaliat: “Pentru România, rata incidenței tuberculozei a scăzut din 2002, când am avut 142,2 la suta de mii de locuitori și notificați 30.965 de cazuri de tuberculoză. În 2023 avem 9.143 de cazuri de tuberculoză, cu o creștere față de anul trecut, corespunzând unei incidențe de 48 la suta de mii de locuitori. Pe județe, în România, primul loc îl deține Doljul, urmat de județul Giurgiu, Brăila şi, din fericire, există și județe din centrul țării, Covasna, Harghita, în care incidența este sub media europeană, respectiv 3,4 la suta de mii de locuitori”.
Tuberculoza continuă, din păcate, să fie o problemă la nivel mondial. Estimăm că în jur de 20-25% din populaţia lumii este infectată şi în fiecare an în jur de 10-15 milioane de oameni se îmbolnăvesc. Dintre cei infectaţi nu toată lumea face tuberculoză. Înainte de 2019, TBC era pe primul loc în topul bolilor infecţioase care ucid cel mai mult, a urmat COVID, după care tuberculoza a revenit ca principalul agent infecţios letal, după HIV-SIDA, malarie. Sunt în jur 1,6 milioane de oameni care mor de tuberculoză pe an, cam 4.000 pe zi. Rezervoarele mari sunt ţările din Asia cu populaţii mari, India şi Indonezia, apoi Pakistan, Bangladesh, Filipine, dar avem şi ţări din Africa, Republica Democrată Congo, Africa de Sud, Nigeria. Sunt şi ţări cu populaţii mai mici cum ar fi Lesotho, Swaziland, dar cu incidenţe mari de îmbolnăviri la suta de mii de locuitori.
La nivel mondial, România se poziţionează în partea de jos a clasamentului, dar este pe primul loc în UE”, a declarat Lucica Diţiu. Potrivit expertului în sănătate publică, tuberculoza afectează în mod frecvent bărbaţii, iar diagnosticarea şi tratarea se dovedesc în dese rânduri dificile ca urmare a stigmei asociate cu afecţiunea în cauză. “Ceea ce contează este câţi sunt diagnosticaţi. Dacă îi tratezi pe toţi cei 10.000 să spunem, la un moment dat, opreşti transmisia. Interesul este o diagnosticare cât mai precoce a tuberculozei. Din fericire, foarte multe ţări, inclusiv România, încearcă să îi depistează pe cei bolnavi. Cei mai afectaţi sunt bărbaţii la vârsta activă, este specificul TBC, între 20 şi 40 de ani. Femeile nu sunt atât de mult afectate, dar au o reticenţă în a merge să fie diagnosticate. În continuare există o stigmă asociată cu tuberculoza şi atunci omul preferă să nu fie văzut.
Problema cu toate programele naţionale sunt fondurile, nu sunt suficiente, în general există o problemă de personal, cred că situaţia este valabilă şi în România, iar reţelele de ambulatorii, spitale sunt oarecum învechite. Se pune accent acum pe prevenţie, pe consiliere psihologică, să înţelegi stigma. Unii dintre pacienţi întrerup tratamentul nu neapărat că îşi doresc, ci că au diverse motive”, a mai precizat medicul specialist în boli pulmonare. Cauze Printre cauzele care determină în general apariţia tuberculozei se numără şi sărăcia, sub toate aspectele sale. Dacă în anumite ţări din Asia malnutriţia este factorul determinant al afecţiunii, în România hrana slabă în nutrienţi poate provoca, în anumite circumstanţe, dezvoltarea TBC.
Sărăcia este o cauză a îmbolnăvirilor, sărăcia prin proasta alimentaţie. În India este o problemă de malnutriţie, sunt oameni la 40 de kilograme. La noi este nutriţia proastă, avem mâncare, dar slabă în nutrienţi. Sărăcia prin lipsa unui spaţiu adecvat. Locuri în care domiciliază mai multe persoane şi atunci dacă o persoană este bolnavă îi poate îmbolnăvi şi pe ceilalţi. În urmă cu câţiva ani, tuberculoza simplă se trata pe o perioadă de 6 luni şi până la 2 ani – tuberculoza rezistentă. Există medicamente noi care fac ca tratamentul tuberculozei rezistente să fie redus de la 2 ani la şase luni, neinjectabil, şi pentru cea obişnuită s-a redus de la 6 la 4 luni. Oferim fonduri cercetătorilor să le reducă la 2, respectiv 1 lună. România are medicamente, oamenii se pot trata în mod normal şi, dacă nu este aşa, atunci există o problemă”, punctează cercetătorul român.
După pandemia de coronavirus, s-au înregistrat persoane cu forme din ce în ce mai grave de tuberculoză, iar semnalul de alarmă este dat de faptul că pacienţii au început să dezvolte rezistenţă la medicamentele noi folosite pentru tratarea bolii. Formele de tuberculoză care au apărut au fost foarte complicate, oamenii au stat acasă şi nu s-au tratat şi când s-au dus la spital au ieşit cu nişte forme de tuberculoză în majoritatea ţărilor foarte grave. Ce începem să vedem acum şi asta este cel mai înfiorător este un fenomen referitor la tratamentul tuberculozei rezistente. Se foloseşte un medicament nou, bedaquilină, dar, când tratamentul este făcut prost, intervine o rezistenţă la antibiotic. Orice afectare a unui tratament cu antibiotic în sensul duratei, frecvenţei sau calităţii medicamentului poate duce la rezistenţă şi ceea ce vedem după COVID este o creştere a rezistenţei la acest antibiotic, ceea ce este foarte grav pentru că este un medicament nou în care ne punem multe speranţe.
Dacă faci rezistenţă la el este grav pentru că nu prea mai ai ce să dai. Pentru diagnosticarea timpurie a pacienţilor şi limitarea transmisiei bacilului care provoacă tuberculoza este nevoie de cercetare. Un political push, pe de altă parte, precizează specialistul în pneumologie, ar fi necesar astfel încât programele naţionale de sănătate să conducă la scăderea incidenţei afecţiunii în rândul românilor. “România ar trebui să facă mai multă cercetare, are capacitate, date, oameni pregătiţi. Se cunosc foarte puţine despre tuberculoza la copii, despre formele acestea de rezistenţă. Pe baza datelor şi a cercetărilor, poţi să modifici programele de sănătate. Pacientul să aibă acces la informaţii, să beneficieze de suport. Spre exemplu, caravanele de informare sau prevenire ar putea fi implementate în anumite zone.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
