După Plahotniuc și Șor, sub sancțiuni  ar putea ajunge toți cei care din 2010 a avut afaceri cu ei

Autoritățile au decis să modifice radical Dispoziția nr. 45 din 31 octombrie 2022, prin care s-a dispus ca activitatea lui Vladimir Plahotniuc, Ilan Şor, Igor Ceaika și a altor persoane fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA pentru campaniile persistente de influențare malignă și acte de corupție, va fi strict monitorizată și sancționată în Republica Moldova, scrie Mold-street și Deschide.md.

Astfel pe 11 noiembrie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis că la punctul 1.1 din Dispoziția nr. 45 din 31 octombrie 2022 a CSE, literele a) și b) vor avea următorul cuprins:

„a) orice persoană fizică în privința căreia există informații credibile că:

i) a fost în perioada 2010 – prezent sau este la momentul actual beneficiar efectiv al unei persoane juridice de comun cu o persoană supusă sancțiunilor;

ii) a avut în perioada 2010 – prezent sau are la momentul actual beneficii financiare, fără a avea statut de salariat sau fără a presta o activitate ce ar urma să fie remunerată, din partea unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost /este o persoană supusă sancțiunilor;
iii) a avut în perioada 2010 – prezent sau are la momentul actual relații comune de afaceri cu o persoană supusă sancțiunilor sau cu persoanele juridice ale căror beneficiar efectiv a fost /este o persoană supusă sancțiunilor;
iv) a fost în perioada 2010 – prezent sau este la momentul actual fondator sau deținător al unor acțiuni sau cote-părți ale unei persoane juridice despre care există informații credibile că beneficiar efectiv a fost /este o persoană supusă sancțiunilor;
v) a fost în perioada 2010 – prezent sau este la momentul actual administrator sau gestionar efectiv al unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost /este o persoană supusă sancțiunilor;
vi) a înregistrat/înregistrează pe numele său sau a acordat/acordă suportul la înregistrarea pe numele persoanelor terțe a unor drepturi, a unor bunuri imobile sau mobile, a unor persoane juridice care aparțineau/aparțin unei persoane supuse sancțiunilor sau unei persoane juridice ale cărei beneficiar efectiv a fost /este o persoană supusă sancțiunilor;

b) orice persoană juridică în privința căreia există informații credibile că:

i) persoana supusă sancțiunilor este unicul fondator sau deține, personal sau prin persoane interpuse, mai mult de 50% de acțiuni sau cote-părți;
ii) în perioada 2010 – prezent sau la momentul actual beneficiar efectiv al acesteia este o persoană supusă sancțiunilor;
iii) în perioada 2019 – prezent sau la momentul actual a avut/are relații comune de afaceri cu o persoană supusă sancțiunilor sau cu persoanele juridice al căror beneficiar efectiv a fost /este o persoană supusă sancțiunilor;
iv) în perioada 2019 – prezent sau la momentul actual a inițiat/inițiază raporturi juridice pentru apariția sau stingerea unor drepturi sau obligații la indicația sau în interesul unei persoane supuse sancțiunilor.”

Cine poate ajunge din nou sub lupa autorităților

Astfel ar putea fi verificate mai strict și o perioadă îndelungată tranzacțiile unor persoane ce au fost în anturajul lui Plahotniuc.

De exemplu, Andrian Candu, Pavel Filip, Constantin Botnari, Vladimir Andronachi, Vitalie Iurcu, Natalia Politov-Cangaș etc. Chiar și Veaceslav Platon, care singur a descris ce tranzacții a făcut cu Plahotniuc în 2021 și cu Ilan Șor – în 2014.
La fel și manageri ai companiilor oligarhului, precum Petru Jelihovschi, Mihai Pocnea, Oleg Cristal, Cezara Salinski etc.

La fel și în cazul persoanelor ce au fost în relații de afaceri cu Ilan Șor, și aici ar putea fi și fostul președinte al țării, Petru Lucinschi, exșeful Vămii, Viorel Melnic, Petru Jardan, dar și milionarul rus Goncharenko, beneficiarul companiei ce a concesionat Aeroportul Chișinău etc.

În ambele cazuri lista ar putea fi una extrem de lungă.

Ce măsuri sunt prevăzute

Amintim că potrivit deciziei CSE din 31 octombrie, entitățile raportoare (ASP, BNM, CNPF, Depozitarul Unic Central) sunt obligate să aplice măsuri de precauție sporită privind tranzacțiile ce nu corespund activității zilnice a persoanelor supuse sancțiunilor, precum și a persoanelor în privința cărora există suspiciuni că sunt asociate acestora.

Lista urma a fi elaborată și actualizată de către Serviciul de Informații și Securitate, care va colabora în acest sens cu Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), Banca Națională și alte autorități publice cu competențe incidente în domeniul dat.

De asemenea, atunci s-a decis că, entitățile raportoare se vor abține de la executarea activităților și tranzacțiilor, inclusiv a celor ce țin de achitarea dividendelor, înstrăinarea de bunuri imobile, mobile și valori mobiliare, realizate de către persoanele vizate, pentru un termen de până la 5 zile lucrătoare.

În același timp, despre acțiunile inițiate, entitățile trebuie să informeze imediat sau nu mai târziu de 24 de ore SPCSB.

La rândul său, SPCSB va emite decizii de sistare atât a executării activităților și tranzacțiilor cu bunuri, inclusiv mijloace financiare, cote-părți în capitalul social al persoanelor juridice, cât și a înregistrării drepturilor asupra acestora, pe un termen de până la 30 de zile lucrătoare. Serviciul va informa Guvernul despre toate măsurile întreprinse.

CSE argumenta decizia și prin necesitatea „asigurării securității Republicii Moldova și stabilității sectorului financiar”, dar și pentru o reacție rapidă care ar asigura efectul acțiunilor prescrise anterior.

Printre persoanele incluse pe 31 octombrie de CSE, se numără atât Vladimir Plahotniuc și Ilan Şor, cât și cetățenii ruși Igor Ceaika, Olga Grak, Yuri Gudilin și un șir de companii din Rusia, împotriva cărora, pe 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului Trezoreriei din SUA a anunțat sancțiuni „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”.