Potrivit infotag.md, pentru marea majoritate a cetățenilor este clar ce-și dorește Moldova de la UE. Dorința de aderare este atât de mare, încât în societate practic nimic nu se discută despre ce poate oferi Moldova Uniunii Europene? Agenția de știri face o analiză cu privire la ce este dispusă Moldova să propună celor 28 de state-membre ale UE.
„Anularea cotelor la importul vinului în Uniunea Europeană va permite vinificatorilor din Moldova să majoreze timp de câţiva ani volumul vânzărilor în UE”, consideră directorul general al grupului de companii „Purcari & Bostavan Wineries”, şeful Ghildei Vinurilor Moldoveneşti, Victor Bostan.
Acesta consideră că vinificatorii moldoveni ar putea oferi UE şi vinuri de calitate superioară, deși trebuie conştientizat faptul că în toate ţările 80% din piaţă este ocupată de vinuri ieftine (2-3 euro pentru o sticlă). „Deocamdată Moldova se afla în nişa vinurilor de masă ieftine pe pieţele din Polonia Cehia, Slovacia, Germania (în segmentul magazinelor „ruse”) şi Țările Baltice”, a explicat Bostan.
Referindu-se la regimul de comerţ liber şi venirea vinurilor de import pe piaţa moldovenească, Victor Bostan a spus că acest lucru ”va fi în beneficiul consumatorilor – vor avea la dispoziţie un sortiment mai larg de produse”.
„Acest fapt va fi şi în beneficiul vinificaţiei autohtone, producătorii din alte ţări nu sunt în stare să propună un preţ mai mic. Vinurile moldoveneşti în Polonia se vând de rând cu cele din Franţa, Italia, SUA şi vinurile din alte ţări, cu toate că logistica şi distribuţia ne costă mai mult decât pe companiile europene, însă, acolo vinurile noastre sunt mai competitive. Pe piaţa internă vom fi avantajați ținând cont că vom fi scutiți de aceste cheltuieli. Desigur, vor apărea mai mulţi concurenţi, însă oferta în creştere va determina consumatorii să guste vinuri noi şi să se înveţe să le înţeleagă. Acesta fapt va spori nivelul culturii de consum”, a spus vinificatorul.
Omul de afaceri consideră că regimul de liber schimb poate duce la dispariţia întreprinderilor care nu au făcut destul pentru a obţine un nivel înalt al calităţii producţiei. „Posibil, vor dispare de pe piaţă vinurile în sticle PET, deoarece vor apărea vinuri la acelaşi preţ, dar cu o calitate mai bună şi un statut mai înalt. Sunt convins că francezii, italienii, spaniolii nu văd piaţa moldovenească ca fiind una strategică. Pentru aceşti vinificatori există pieţe mult mai interesante cum ar fi Ucraina sau Rusia. Chiar şi în România, cu o populaţie de 22 mil. de locuitori, unde consumul de vin este de peste 20 litri de vin pe cap de locuitor, producătorii din alte ţări nu au folosit metoda marketingului agresiv. Cota totală a vinurilor europene pe piaţa românească este de până la 2%”, a menţionat Victor Bostan.
Acesta spune că la momentul actual în România vinuri din Moldova sunt mai multe, în orice caz, conform prezenţei pe rafturile din magazine, vinurile moldoveneşti depăşesc concurenţii. „În România, în restaurantele scumpe au apărut vinuri scumpe de calitate – acesta reprezintă progresul consumului. Oamenii se obişnuiesc cu faptul că o sticlă de vin poate costa 5-100 de euro. Pentru consumatorii moldoveni acest fapt deocamdată este inacceptabil”, a conchis Victor Bostan.
În uma finanţării proiectelor pentru reintegrare a Moldovei pentru 2013 a fost majorată până la 15 mil. lei. Despre aceasta a comunicat Şeful Biroului pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, care în decursul unei săptămâni a vizitat localităţile de pe malul drept al Nistrului.
Bălan, s-a întâlnit cu primarii localităţilor din raioanele Anenii-Noi, Rezina, Dubăsari, Criuleni, Căuşeni şi Şoldăneşti, situate în Zona de Securitate. Potrivit demnitarului, localităţilor din Zona de Securitate li se va acorda şi în continuare o atenţie sporită din partea autorităţilor publice centrale în procesul de realizare a programelor social-economice.
Programul dat are drept scop finanţarea activităţilor de dezvoltare şi modernizare tehnico-materială a instituţiilor educaţionale, de întreţinere a clădirilor de menire socială şi a apeductelor, de iluminare stradală, măsuri de protecţie socială a persoanelor în etate şi cu dizabilităţi, precum şi alte activităţi privind procesul de reintegrare a ţării.
sursa: intotag.md
