„Transnistria este acum o cetate ocupată, iar în estul Moldovei ar putea reizbucni un război”, a ameninţat deputatul din Duma rusă, Leonid Kalaşnikov. “Cu această denunţare, Ucraina nu doar că tulbură relaţiile militare cu Rusia, pe care şi aşa nu le are, dar provoacă încă un război. Dar puţini înţeleg asta. Ce se va întâmpla cu voluntarii ruşi care acum se află acolo? Unde să plece ei? Să zboare nu pot, pentru că nu au coridor aerian, iar pe cale terestră nu pot trece”, a menţionat Kalaşnikov. Potrivit deputatului rus, odată cu denunţarea de către Ucraina a Acordului din 1995 „regiunea transnistreană s-a transformat într-o cetate ocupată”: “Dintr-o parte e Republica Moldova, care a încheiat un Acord de Asociere cu UE, iar din alta e Ucraina care, de asemenea, a semnat un astfel de Acord. Mai mult, Moldova “sugrumă” economic Transnistria. Nu a inclus nici o întreprindere din Transnistria în lista celor care fac schimb cu Uniunea Europeană. Şi Ucraina procedează la fel, iar acum şi prin mijloace militare”, s-a revoltat Leonid Kalaşnikov.
Rusia nu are deocamdată soluţii
La rândul său, şeful Comitetului pentru apărare din Duma de Stat a Rusiei, Vladimir Kamoedov, a declarat că „Rusia în niciun caz nu va renunţa nici la Transnistria, nici la Republica Moldova”, dar a precizat că deocamdată nu ştie „cum îşi va întreţine în continuare militarii în regiunea transnistreană”. „Dacă e să privim pe hartă, o să vedem că nu putem evita realitatea geografică, mai ales dacă teritoriul este închis atât pe calea aeriană, cât şi pe cea terestră”, a menţionat Kamoedov.
Iar şeful grupării separatiste de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a avertizat vineri, 22 mai, că „pericolul izbucnirii tensiunilor a crescut esenţial” după denunţarea de către Kiev a Acordului ruso-ucrainean din 1995. Şevciuk a spus că autorităţile ucrainene ar încerca să destabilizeze astfel situaţia în stânga Nistrului, „iar consecinţele ar putea fi grave în contextul conflictului armat din Ucraina”. Şi aşa-zisul ministru transnistrean de externe, Nina Ştanski, a spus că decizia Radei ucrainene „subminează pacea în regiune şi generează discuţii cu privire la rolul Ucrainei în cadrul negocierilor cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean”.
70% din militarii ruşi din Transnistria sunt băştinaşi din regiunea transnistreană
Autorităţile de la Chişinău nu au reacţionat la decizia Radei Supreme de la Kiev, iar analiştii politici de la Chişinău susţin că Ucraina avea tot dreptul să ia această decizie „în interesul ei” fără a consulta autorităţile moldovene. Potrivit expertului în drept constituţional, Vitalie Gămurari, susţine că denunţarea acestui acord împiedică Rusia să efectueze rotaţia militarilor săi din Transnistria, dar el nu presupune imposibilitatea retragerii forţelor ruse din Transnistria: „Dar dacă, mâine, Federaţia Rusă va dori să-şi retragă armamentul din Moldova, vor avea loc negocieri cu Kievul, iar organismele internaţionale vor garanta securitatea traseului până în Federaţia Rusă”, a menţionat Gămurari.
Ex-ministrul moldovean al Apărării, Victor Gaiciuk, susţine că, de fapt, doar 30% din militarii ruşi din Transnistria „vin în Moldova prin rotaţie”. Ceilalţi 70% sunt locuitori ai regiunii transnistrene cu paşapoarte ruseşti.
Igor Dodon: Militarii ruşi trebuie să rămână în Transnistria
Liderul socialiştilor pro-ruşi de la Chişinău, deputatul Igor Dodon, a avut o reacţie pentru care a fost aspru criticat pe reţelele de socializare. El a pledat pentru rămânerea militarilor ruşi în Transnistria „până la soluţionarea definitivă a diferendului transnistrean”: „Ei îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu acordurile semnate la începutul anilor 1990, aşa că până la soluţionarea politică a acestui conflict pacificatorii ruşi trebuie să rămână aici”, a menţionat Dodon. Potrivit lui, soluţia politică a conflictului transnistrean este federalizarea Republicii Moldova.
Grupul Operativ de Trupe Ruseşti din Transnistria, format din aproximativ 1400 de militari, a fost constituit acum 20 de ani prin reorganizarea fostei Armate a 14-a a URSS. Staţionarea militarilor ruşi în regiunea transnistreană contravine Constituţiei Republicii Moldova şi angajamentelor internaţionale asumate de Rusia. Din acest motiv, Chişinăul, OSCE, UE şi SUA au cerut în repetate rânduri retragerea lor. Pe lângă cei 1400 de militari, mai sunt dislocaţi 400 de militari ruşi în cadrul trupelor de menţinere a păcii.
În ultimele 6 luni, poliţiştii moldoveni de frontieră şi serviciile speciale de la Aeroportul Internaţional Chişinău au reţinut mai mulţi militari ruşi, determinându-i să se întoarcă în Rusia. Ultimul caz de acest fel a avut loc vineri, 22 mai.
Sursa: DW-Chişinău
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
