Moldova nu devenise un paradis pentru agenţii economici, iar reducerea impozitului la cota zero nu a dus la o creştere majoră a investiţiilor străine cum s-a sperat, ci dimpotrivă, Moldova a pierdut o mare parte din fondurile destinate bugetului de stat”, consideră economistul Ion Tornea, magistru în administrarea afacerilor, expert IDIS „Viitorul”. Nu de aceeaşi părere sunt antreprenorii, unii dintre care se plâng că reintroducerea impozitului pe venit le-a adus nu doar noi cheltuieli, ci şi o groază de birocraţii cărora trebuie să le facă faţă.

Începând cu anul acesta, Guvernul a introdus impozitul pe venit pentru persoanele juridice, în mărime de 12%, şi a anulat toate facilităţile fiscale generale şi individuale, excepţie fiind cele garantate pentru o perioadă de timp concretă ce vizează: zonele economice libere, dobânzile la depozite bancare şi valori mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni. Modificările fiscale operate au creat discuţii controversate în societate, unii actori economici afirmând că acestea vor stimula dezvoltarea economiei tenebre, în timp ce alţii spuneau că de fapt cota zero a impozitului nu influenţează pozitiv nici mediul de afaceri, nici economia statului în sine, prin urmare modificarea ar fi de bun augur. După o jumătate de an de la intrarea în vigoare a modificărilor, părerile rămân a fi împărţite şi în continuare.

Mediul de afaceri afectat de birocraţii şi abuzuri

Solicitat de TIMPUL, economistul Ion Tornea a subliniat că mediul de afaceri din Moldova se confruntă cu probleme mult mai stringente decât impozitul pe venit şi că reintroducerea acestuia este o măsură „logică şi oportună” în contextul actual. „În numeroasele discuţii cu mediul de afaceri, povara fiscală nu a fost niciodată menţionată ca fiind o problemă. Consider că această modificare va avea un impact pozitiv asupra economiei, vor creşte încasările la buget, ceea ce este bine, pentru că bugetul şi aşa duce lipsă de fonduri pentru a-şi îndeplini funcţiile sociale şi cele economice”, a menţionat expertul economic. Potrivit lui, climatul antreprenorial este în primul rând afectat de birocraţie, calitatea proastă a legislaţiei fiscale, controalele excesive şi abuzurile autorităţilor fiscale, amestecul statului în activitatea agenţilor economici, precum şi cerinţele exagerate privind raportarea activităţii, şi mai puţin de impozitul pe venit, care în alte ţări este dublu sau triplu faţă de cel din Moldova. Iar cât priveşte economia tenebră, Ion Tornea consideră că noul impozit nu va fi un factor catalizator în acest sens. „Fenomenul economiei tenebre nu va putea fi combătut nici dacă cota impozitului pe venit va fi redus până la doi la sută. Oricum va exista o anumită parte din mediul de afaceri care va face tot posibilul pentru a nu achita aceste impozite. Sunt ţări unde impozitul pe venit este de 30%, iar economia tenebră e cu mult mai mică decât în Moldova”, a menţionat economistul.

Cota zero nu este un motiv care să atragă investitorii

Reducerea impozitului pe venit până la cota zero, acum cinci ani, a avut drept scop crearea unui mediu de afaceri mai atractiv pentru investitorii străini, însă această mişcare nu a avut scopul scontat. „Cota zero pentru impozitul pe venit era doar aparent un motiv de atragere a investitorilor. Luat separat, acest element nu este deloc un argument pentru investitorii străini. Aceştia plătesc impozite în orice ţară investesc, este normal să te împarţi cu statul după ce ai câştigat ceva”, consideră Dinu Armaşu, directorul Asociaţiei Investitorilor Străini. El spune că impozitul în sine nu reprezintă o problemă pentru agenţii economici, ci mecanismul de administrare a afacerii care, odată cu reintroducerea acestui impozit, a devenit şi mai complicat, în special pentru sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. „Dacă până acum cinci ani impozitul pe venit era achitat la sfârşit de an, acum se achită trimestrial indiferent de domeniul de activitate sau cifra de afaceri, iar una din condiţiile impuse este ca agenţii să facă un pronostic pentru următorul trimestru. Ulterior, dacă nu se încadrează în acest pronostic, este penalizat. Iată aceasta este mult mai deranjant decât impozitul în sine”, consideră Dinu Armaşu. Potrivit lui, faptul că legislaţia fiscală lasă loc de interpretări în funcţie de situaţia creată îi face pe agenţi să fie mai vulnerabili în faţa autorităţilor de control. Liderul Asociaţiei investitorilor străini este de părere că actuala politică fiscală implementată de stat nu dă rezultatul dorit şi asta pentru că, în aceste condiţii „cei care munceau legal sunt supuşi unor presiuni şi mai mari, iar cei ce stau în umbră „muncesc” liniştiţi în continuare”. Acesta recomandă autorităţilor să consulte mediile de afaceri înainte de adoptarea unor politici fiscale, şi asta pentru că afaceriştii ştiu cel mai bine cum se administrează afacerile, care sunt problemele, ce fac concurenţii lor, mai ales cei care lucrează la negru şi în ce măsură le afectează afacerea, şi poate să le ofere sugestii privind contracararea fenomenului atunci când elaborează politici fiscale.

De la 1 ianuarie 2012, pentru întreprinderile mici a fost introdus un impozit unic de 4% din cifra lor de afaceri. Impozitul dat se introduce pentru întreprinderile a căror cifră de afaceri este de până la 600 de mii de lei anual. În acelaşi timp, agenţii economici ale căror venituri constituie de la 100 de mii până la 600 de mii de lei pot alege sistemul general de impunere şi să achite impozitul pe venit în mărime de 12%.

Vitalie Burlacu, antreprenor
Sigur că a apărut încă o bătaie de cap. Pe lângă problemele pe care le avem, ne străduim să căutăm clienţi ca să reuşim să avem o afacere viabilă şi să întreţin familia, statul se gândeşte numai la faptul că are nevoie să colecteze taxe şi impozite de la cei care lucrează legal, şi nu îi caută pe cei care nu plătesc nimic şi prosperă lucrând la negru. A apărut cheltuieli în plus, neplanificate, şi pe mine mă afectează direct pentru că mai am de achitat credite. Astfel nu pot investi în dezvoltarea şi extinderea întreprinderii mele.

Rita Diaciuc, antreprenoare
Este o cheltuială în plus pentru întreprinderea noastră, dar nu ne-a afectat activitatea. Cine munceşte cinstit nu are inconvenienţe. Statul tot trebuie să se întreţină din ceva, iar copiii noştri trebuie să meargă la şcoală, la grădiniţă şi de unde să fie luaţi bani în buget dacă nu din taxe şi impozite? Impozitele au existat dintotdeauna. Din cele mai vechi timpuri a zecea parte din venitul familial era donat bisericii. Ar trebui să privim aceste modificări fiscale ca pe ceva firesc.