Dacă împărţim cele 80 de miliarde de lei, cât a constituit PIB-ul anul trecut, la cele circa 249 de zile lucrătoare dintr-un an, obţinem cifra de peste 321 milioane lei, sumă care, teoretic, reprezentă venitul obţinut pe republică pentru o zi. Deci, putem afirma că cele trei zile libere din luna aprilie pe care le-au avut moldovenii au costat bugetul statului circa un miliard de lei?

Moldova este campioană în ceea ce priveşte zilele de odihnă pentru bugetari. Potrivit Codului Muncii şi Legii cu privire la zilele de sărbătoare, zilele comemorative şi zilele de odihnă în R. Moldova, moldovenii au concediu de odihnă de 28 de zile pe an şi 14 zile libere de sărbători legale. În total, avem 42 de zile de odihnă pe an, adică cu 12 zile mai multe decât nemţii sau belgienii, care au doar câte 30 de zile de repaus. Numai în ultimele două luni moldovenii au avut parte de patru minivacanţe de trei-patru zile, trei dintre care au paralizat toată activitatea întreprinderilor pentru trei zile de luni consecutiv şi, respectiv, marţi, 1 mai.

În contextul în care ţări înalt dezvoltate precum Portugalia, pe fondul crizei economice renunţă la patru zile libere pentru a creşte productivitatea muncii şi activitatea economică, ne întrebăm: ce impact au aceste minivacanţe asupra economiei ţării? Cum influenţează zilele de odihnă productivitatea muncii angajaţilor?

Problema constă în felul cum ne odihnim

Teoretic, în fiecare zi liberă luată din contul celor lucrătoare statul pierde circa 321 milioane de lei. Practic însă, economiştii spun că productivitatea este influenţată de mai mulţi factori şi că zilele de odihnă au impact atât pozitiv, cât şi negativ asupra activităţii economice.
„Pur matematic putem spune că în aprilie, din contul celor trei zile libere, statul a pierdut circa un miliard de lei, însă legătura dintre PIB şi zilele nelucrătoare este mult mai complexă. La noi problema nu ar fi că sunt prea multe sărbători, ci mai mult cum ne odihnim în aceste zile libere, pentru că, de regulă, în aceste zile se consumă intens alcool, iar când revin la serviciu angajaţii întreprinderilor mai au nevoie de o zi-două ca să-şi revină”, consideră Alexandru Fală, cercetător la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică, expert IDIS „Viitorul”. Expertul consideră că, dacă moldovenii s-ar odihni bine, fără anumite excese, atunci zilele libere ar avea un impact pozitiv asupra volumului de muncă îndeplinit ulterior. „Reducerea numărului de zile nelucrătoare teoretic ar putea să aducă un plus la Produsul Intern Brut. Matematic vorbind, ar fi o variantă optimă, totuşi, contează foarte mult cum se odihnesc oamenii în concediu sau în zilele de odihnă, pentru că la noi oamenii în concedii nu se odihnesc, ci fac reparaţii, şi revin la serviciu mai obosiţi decât au plecat”, menţionează Alexandru Fală.

De aceeaşi părere este şi economistul Valeriu Prohniţchi, potrivit căruia faptul că în zilele libere de regulă se consumă alcool se răsfrânge asupra productivităţii şi în zilele următoare, randamentul fiind mai mic. „Zilele libere influenţează productivitatea întreprinderilor. Faptul că luna trecută angajaţii întreprinderilor au avut câte trei minivacanţe a avut un impact asupra volumului total al producţiei, cât şi asupra calităţii muncii oamenilor înainte sau după zilele nelucrătoare oficiale”, consideră Valeriu Prohniţchi, director „Expert-Grup”.

După fiecare zi liberă productivitatea scade în jumătate

Deşi nu putem afirma cu certitudine cât a pierdut statul în luna aprilie pe fondul celor trei zile libere ale bugetarilor, şi care este impactul asupra activităţii economice la nivel republican, totuşi, să vedem cum au influenţat cele trei zile din aprilie activitatea unei întreprinderi.
Spre exemplu, dacă norma secţiei de realizare a sacoului clasic de la Fabrica de confecţii „Ionel” este de 770-800 de bucăţi, atunci, potrivit administraţiei, după zilele libere randamentul secţiei scade în jumătate. „În astfel de zile se sărbătoreşte intens şi oamenii au nevoie de o zi-două ca să intre în ritm. În aprilie, am lucrat numai 19 zile şi am avut secţii întregi unde nu s-a îndeplinit planul de muncă din cauza acestor zile libere. A scăzut volumul de produse realizate. Din această cauză, nu am reuşit să onorăm la timp comenzile, astfel creându-se un şir de probleme”, conchide directoarea fabricii de confecţii, Tatiana Luchian. Ea povesteşte că, după fiecare zi liberă luată din contul zilelor lucrătoare, se observă o scădere a productivităţii şi a calităţii muncii angajaţilor săi. Mai mult decât atât, directoarea se arată indignată de faptul că aceste zile de odihnă sunt plătite. „Noi nu am produs nimic, dar trebuie să achităm salarii pentru zilele de 1 şi 9 mai. Cred că ar trebui făcute modificări în Codul Muncii, astfel încât să corespundă situaţiei create în toată lumea. Numărul sărbătorilor ar trebui reduse la 50 la sută pentru că suntem afectaţi foarte mult”, afirmă Tatiana Luchian.

Totodată, Ala Sâncu, preşedinte al comitetului sindical al fabricii de confecţii spune că înainte de zilele libere programul este scurtat cu o oră şi volumul de muncă realizată este mai mic. Mai mult decât atât, nici sâmbăta, când angajaţii vin să muncească, randamentul nu este mai mare şi norma de lucru nu este îndeplinită.

În R. Moldova sunt 14 zile de sărbătoare nelucrătoare.

Legea cu privire la zilele de sărbătoare, zilele comemorative şi zilele de odihnă în Republica Moldova
Articolul 10. Zile de sărbătoare nelucrătoare
(1) În Republica Moldova, zile de sărbătoare nelucrătoare, cu menţinerea salariului mediu sunt:
a) Naşterea lui Iisus Hristos, conform calendarului bisericesc creştin ortodox, pe stil nou (25 decembrie) şi vechi (7 şi 8 ianuarie);
b) Anul Nou – 1 şi 2 ianuarie;
c) Ziua internaţională a femeii – 8 martie;
d) prima şi a doua zi de Paşti, conform calendarului bisericesc creştin ortodox;
e) ziua de luni la o săptămâna după Paştele creştin ortodox (Paştele Blajinilor);
f) Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii – 1 mai;
g) Ziua Victoriei asupra fascismului – 9 mai;
h) Ziua independenţei Republicii Moldova -27 august;
i) Sărbătoarea „Limba noastră” – 31 august;
j) Ziua sfântului în al cărui nume e sfinţită biserica din localitatea respectivă (Hramul bisericii), declarată în modul stabilit de consiliul local al municipiului, oraşului, comunei, satului.