Pornind de la ideea că este puțin probabil ca viața să existe doar pe Terra, dată fiind imensitatea universului, omul de stat își începe eseul definind ceea ce este viața, respectiv abilitatea de a reproduce și de a multiplica, relatează Agerpres.
El definește apoi ceea ce denumim astăzi zonă locuibilă — zona în care o planetă are, în jurul stelei sale, o temperatură compatibilă cu prezența apei în stare lichidă care este indispensabilă vieții. El precizează că viața nu poate exista decât în regiuni unde temperaturile oscilează între punctul de înghețare și cel de fierbere al apei.
Churchill adaugă faptul că un mare număr de planete extrasolare ar putea avea dimensiunea necesară pentru a permite prezența apei în stare lichidă pe suprafața sa și o atmosferă sau ceva similar, iar unele se află la distanța potrivită față de Soare pentru a menține o temperatură corespunzătoare.
El a dezvoltat aceste teorii cu decenii înainte ca cineva să poată estima, grație misiunii Kepler, că galaxia Calea Lactee este probabil gazda a miliarde de exoplanete situate în zona locuibilă a soarelui lor.
„Nu sunt suficient de impresionat de succesul civilizației noastre să cred că Terra este singurul loc care poate găzdui viață, creaturi inteligente în acest imens Univers sau că noi suntem cei mai avansați din punct de vedere fizic și mental”, scria Winston Churchill.
Astrofizicianul care a descoperit eseul
Astrofizicianul Mario Livio a explicat, într-un articol pentru revista britanică Nature care include și câteva pasaje din eseu, cum a descoperit eseul.
„A fost o mare surpriză anul trecut când vizitam Muzeul Național Churchill din Fulton, iar directorul instituției Timothy Riley mi-a dat un eseu scris de Churchill”, a spus atrofizicianul.
„Ceea ce uimește este modul în care gândește, abordează problema ca un om de știință”, a explicat pentru AFP Mario Livio, menționând că Churchill folosește în eseu argumente care sunt valabile astăzi.
Pentru Mario Livio, eseul lui Churchill arată importanța pe care el o acorda științei și tehnologiei pentru dezvoltarea societății.
„Într-o epocă în care un anumit număr de politicieni resping știința, consider că este elocvent de discutat despre un lider care este atât de profund angajat”, a concluzionat astrofizicianul.
Sursa: Digi24.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
