După șocul economic, valutar și bancar din 2015-2016, Republica Moldova a devenit mai vulnerabilă ca niciodată, intrând într-o perioadă de creștere economică anemică, care ar putea dura cel puțin 5 ani. Pe lângă constrângerile externe, cauza principală care a agravat situația economică a țării ține de eșecurile majore de guvernare din ultimii ani, potențată de fenomenul „scurgerii de creieri”.
Conferința MACRO 2016 în cadrul căreia a avut loc lansarea Raportul de Stare a Țării oferă o platformă de dezbateri între actorii relevanți. Ediția a 4-a a conferinței internaționale întrunește în acest an 13 vorbitori, din 5 țări: Georgia, Armenia, Franța, România și Republica Moldova și peste 100 de participanți, care includ lideri și decidenți politici, reprezentanți ai APL și sectorului privat, experți locali și străini, reprezentanți ai organizațiilor societății civile și mediului academic din Moldova.
Raportul de Stare a Țării servește drept sprijin analitic pentru discuțiile ce au loc în cadrul conferinței MACRO și acoperă subiectele care au marcat sectorul financiar, social și nu în ultimul rând, capitalul uman, ca instrument pentru a restabili avantajul competitiv al Moldovei.
Printre principalele concluzii ale Raportului de Stare a Țării regăsim:
După șocul economic, valutar și bancar din 2015-2016, Republica Moldova a devenit mai vulnerabilă ca niciodată. Deși autoritățile au menținut țara pe linia de plutire și au evitat o catastrofă sistemică, Republica Moldova nu mai dispune de acea pernă de siguranță, care a amortizat șocurile din 2015-2016. Prin urmare, epopeea cu „furtul miliardului” nu s-a rezumat doar la decapitalizarea și eșuarea a celor trei bănci importante, reducerea cu o treime a rezervelor valutare și la creșterea datoriei de stat, ci a condus și la fisurarea semnificativă a securității economice și financiare a țării, aceasta devenind vulnerabilă la o serie vastă de șocuri fiscale, valutare și sociale.
Incapacitatea autorităților statale mai întâi de a preveni fraudele bancare, iar ulterior de a evita transpunerea poverii acestora pe umerii cetățenilor a agravat percepția omniprezentă în mediul civic și cel de afaceri privind corupția endemică și capturarea statului de către persoane cu interese obscure.
Se observă și distanțare tot mai vizibilă a guvernării față de societate. Această distanțare este relevată de discrepanțele tot mai pronunțate dintre declarațiile reprezentanților guvernării și percepțiile populației. Spre exemplu, în timp ce Guvernul anunță, în rapoartele oficiale, atingerea primului Obiectiv de Dezvoltare al Mileniului (Eradicarea sărăciei și foametei), conform percepției populației, nivelul sărăciei a crescut în ultimii zece ani. În prezent, 42% din populația țării este îngrijorată de fenomenul sărăciei, 37% din familiile din Moldova se consideră sărace, iar 41% sunt de părere că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar.
În consecință, majoritatea populației nu are încredere în guvernare , fapt care, în paralel cu situația dificilă din economie, alimentează motivații puternice de evaziune fiscală – o problemă acută mai ales acum, în 2016, când deficitul bugetar urmează să depășească nivelul maxim admisibil de 3% din PIB.
Raportul de Stare a Țării constată că Republica Moldova a intrat într-o perioadă de creștere economică anemică ca urmare a diminuării consumului, în timp ce sursele alternative și durabile de creștere (exporturile și investițiile) încă nu au fost activate. Tranziția la noul model de creștere economică este și mai problematică în situația în care în fața investitorilor străini, dar și a celor locali, imaginea țării va rămâne încă pentru mult timp șifonată.
Creșterea esențială a ponderii persoanelor cu studii superioare în grupul de emigranți, care se conturează în ultimii ani, va eroda și mai mult competitivitatea economiei moldovenești, privând-o nu doar de forță de muncă, dar și de capital uman. Astfel, anticipăm pentru următorii ani o creștere medie a PIB-ului de numai 1-3%. Deși este un nivel acceptabil pentru țările dezvoltate, acesta este un nivel infim, dacă luăm în considerație faptul că Republica Moldova are nevoie de o creștere de circa 7-8% pentru a ajunge din urmă, în timp rezonabil, țările din regiune.
Totuși, criza actuală poate deveni și o șansă istorică pentru guvern în vederea revoluționării mecanismului de guvernare. În asemenea circumstanțe, populația așteaptă de la guvernare reforme reale și măsuri cu adevărat revoluționare. Pentru actuala guvernare, aceasta poate deveni o șansă majoră de a demonstra că poate fi diferită (în sensul bun) de guvernările precedente. În acest sens, experții recomandă focusarea pe patru arii prioritare de reformă: abilitarea sectorului privat; reforma modelului de politică economică cu accent pe încurajarea investițiilor, exporturilor și inovațiilor; reforma serviciului public și reforma sectorului financiar (inclusiv non-bancar).
sursa: expert-grup.org
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
