Exportatorii transnistreni în fața necunoscutului

Cu toate acestea, companiile locale nu știu ce se va întâmpla anul viitor dacă regimul de la Tiraspol nu va aplica Acordul de Asociere pe care l-a semnat Republica Moldova cu UE.

Exportul întreprinderilor din regiunea transnistreană spre țările europene constituie circa 30%, ceea ce aduce în bugetul local aproximativ 200 milioane de dolari. Datele publicate de așa-zisul comitet vamal pentru ianuarie 2015 arată că agenții economici au exportat în Federația Rusă de trei ori mai puțin decât acum un an. Valoarea produselor livrate pe piața rusă a constituit două milioane de dolari sau 5,1% din totalul exporturilor. Cele mai mari vânzări s-au făcut pe piața moldovenească, iar o ușoară creștere s-a înregistrat la exporturile în Germania și Turcia.

Printre companiile care își livrează produsele în Occident se numără uzinele mari „Tirotex”, „Moldavkabel”, „Moldavizolit” și „Lander Agroprim”. Multe fabrici din regiune lucrează după schema outsourcing, cu alte cuvinte, execută comenzile unor producători europeni din materia primă pe care aceștia o oferă. În acest mod activează companiile Softshuz, Terri-pa, Rida, Floare și Tighina, care produc o gamă largă de încălțăminte aproape exclusiv pentru UE, și companiile producătoare de haine Odema, Vestra, Intercentre-Lux și Fabrica de țesut din Râbnița. Potrivit datelor Camerei de Comerț din Tiraspol, oferte de externalizare a producției nu au venit din partea companiilor din statele CSI.

Companiile se vor ciocni de o situație neplăcută

Începând cu 1 septembrie, Republica Moldova aplică Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, în special partea care ține de comerț liber (DCFTA). Documentul presupune anularea taxelor vamale pentru exportatorii din Moldova și UE și aplicarea standardelor europene de calitate. Excepție face regiunea transnistreană, care se va bucura de preferințe comerciale autonome până la sfârșitul lui 2015. Apoi acestea nu vor mai fi extinse. Chișinăul și Tiraspolul au mai puțin de un an ca să identifice condițiile de aplicare a Acordului de Asociere și în stânga Nistrului.

Vicepreședintele Camerei de Comerț din Tiraspol, Iurie Ganin susține într-o analiză că, în cazul în care va urma aplicarea acordului de liber schimb cu UE, ar urma dizolvarea în spațiul economic al Moldovei, renunțarea la integrarea euro-asiatică și crearea barierelor pe piețele CSI. Pe de altă parte, dacă se va renunța la DCFTA, piața europeană se va închide pentru produsele din regiune. El crede că nicio cale nu este avantajoasă pentru economia regiunii și propune normalizarea relațiilor comerciale dintre Republica Moldova și Federația Rusă, precum și crearea unei zone de comerț liber pe ambele maluri ale Nistrului în care normele Uniunii Euro-Asiatice vor fi armonizate cu cele europene. Directorul Direcției dezvoltarea mediului de afaceri al Camerei de Comerț din Chișinău, Sergiu Harea, spune însă clar că neaplicarea Acordului de Asociere, va pune companiile locale într-o situație neplăcută, dacă nu se va găsi o altă soluție.

„Aici poți să lucrezi”

În regiunea transnistreană activează câteva companii cu capital mixt sau în totalitate străin. Sfera de activitate a lor este producerea încălțămintei și a confecțiilor. O excepție constituie compania „Lander Agroprim” din Dubăsari. A fost creată de către omul de afaceri Roberto Guardigli care deține în Italia alte trei firme specializate în prestarea serviciilor, producerea biogazului și cultivarea produselor agricole. La Dubăsari l-a atras posibilitatea arendării unor mari terenuri de pământ arabil. „În Moldova, pământurile sunt privatizate, poți să găsești terenuri de 500-1000 ha, nu mai mult. Noi însă am semnat cu autoritățile transnistrene un contract de arendă pe 99 de ani a 9500 ha”, explică italianul.

Compania cultivă grâu, porumb și floarea soarelui. Toată producția este exportată în Italia, Polonia, Cehia, România, Bulgaria și în Turcia prin portul Giurgiulești. Omul de afaceri are în subordine 120 de angajați. „Aici poți să lucrezi. Când firma plătește impozite și salarii, probleme nu apar. Vrem să mai facem investiții, să mai construim un elevator și hale pentru tehnica agricolă pentru că avem tractoare moderne Challenger cu utilaj electronic”, adaugă Guardigli. Când l-am întrebat ce va face în cazul în care preferințele comerciale pentru Transnistria vor expira, el spus că deocamdată nu știe ce va fi.

„Vrem să primim comenzi”

Exporturile producătorilor transnistreni în CSI au scăzut considerabil în ultimii ani. Motive sunt mai multe. Uzina de ciment din Râbnița a exportat până în 2010 în Kazahstan, Țările Baltice, România și Belarus, dar din cauza costurilor la transportul feroviar a renunțat la livrări. La fel, compania Tirotex a pierdut piața ucraineană și 70% din piața rusă. „Concurenții dispun de materie primă mult mai ieftină, o logistică mai bună și prețuri mai mici”, a explicat așa-numitul vicepremier al regiunii Maia Parnas. „În CSI puterea de cumpărare a populației a scăzut drastic, din cauza fluctuațiilor pe piața valutară, magazinele vând resturile din depozite și se tem să facă noi comenzi. Dar ce să facă producătorii? Noi vrem să primim comenzi și să facem produse noi. Acum ne aflăm la etapa când toți se tem, dar înțeleg că trebuie să facă ceva. E o liniște înaintea furtunii”, ne-a declarat reprezentantul unei companii de încălțăminte din Tighina care își exportă producția inclusiv în Germania și Italia.

În topul celor mai mari plătitori de impozite ale Transnistriei intră o bună parte din exportatori în Uniunea Europeană. Dacă Tiraspolul nu va găsi o modalitate de aplicare a Acordului de Asociere se va confrunta cu un deficit bugetar și mai mare.