Din acest motiv, pe semne, autorul a dorit să reflecte acest subiect în raport cu viața obișnuită de familie. Urgia războiului poate face ravagii nu doar pe câmpul de luptă, dar și într-o casă extrem de liniștită, precum e cea a familiei Tot.
Maiorul și instaurarea dictaturii în casa familiei Tot
Domnul Maior, în interpretarea actorului Vitalie Drucec, o figură emblematică, este cel care vine cu dictatura sa în casa gazdelor familiei Tot, impunându-se de la primele discuții cu ai casei ca o persoană severă, rigidă, ușor irascibilă, cu nervii zdruncinați de pe urma războiului. Cei trei sunt nevoiți să se pregătească din timp pentru sosirea oaspetelui, având grijă să pună la punct chiar și cele mai mici detalii, pentru a-i oferi un concediu liniștit. În timp ce acesta, din primele clipe, își face mendrele, cei din familia Tot sunt nevoiți să i se supună, făcând-o de dragul unicului lor fecior, Ghiula, care luptă pe front. Chiar dacă sunt momente când ajung să se sufoce de la „legile dragului domnului maior”, dar și de capriciile sale, nu au încotro. Astfel, domnului Tot (actorul Ion Mocanu) îi este dat să tolereze casca de pompier înclinată pe ochi, contrar voinței sale și statutului profesional, un felinar sugându-l ca pe o bomboană în gură, sau, toată familia trebuie să stea nopți întregi în fața ștanțatorului de cartonat cutii, pentru că domnului maior nu-i este somn și nu poate sta fără treabă. În avalanșa acestor evenimente, presurate pe alocuri de grotesc și burlesc, într-un moment, domnul Tot îmbracă haina personajului deocheat, care umblă pe sub masă, doarme pe sub pat sau stă prea mult la closet, în căutarea liniștii perfecte.
Ciudatul poștaș, mesager al ținutului maghiar
Acesta distribuie scrisorile după bunul său plac, făcându-se cunoscut cu mesajul lor, înainte de a decide dacă vor fi înmânate destinatarului. De dragul familiei Tot, el de mai multe ori „îndrăznește” să-i ocolească de veștile proaste din regiunea frontului, unde se află fiul lor. Pe de o parte, poștașul este mesagerul ținutului maghiar, ținându-ne la curent cu tot ce se întâmplă aici, pe de altă parte, în anumite momente, el se transformă într-un mediator pașnic al conflictului prezent în spectacol.
Grotescul și absurdul
Caracterele personajelor răbufnesc din suita evenimentelor prezente, fiind condimentate ușor de elemente ale grotescului și absurdului. Acestea „alunecă” lent din lumea reală în lumea absurdului, conturând cele mai nostime chipuri ce „relatează” despre o viață radical schimbată a membrilor familiei Tot. Grotescul și absurdul creează imagini spectaculoase ale prezentului, împletindu-se pe alocuri cu amintiri ale trecutului.
Tragedie și comedie
Finalul spectacolului care dezvăluie moartea lui Ghiula, pe de o parte și uciderea maiorului, sub alt aspect, capătă o nuanță polivalentă, tragicul împletindu-se ușor cu grotescul. Marea tragedie a familiei Tot pune capăt și neliniștii provocate de demența dictaturii.
Transpunerea în scenă
Transpus în scenă de către regizorul Alexandru Cozub, cu o abordare captivantă, spectacolul „Familia Tot” vine să suplimenteze cunoștințele spectatorului despre teroarea dictaturii și groaza războiului într-un fel aparte. Procedeele de joc ale actorilor, care reprezintă situații firești, figurile de stil expuse într-un mod deosebit în scenă, muzicuța ritmică din folclorul maghiar, decorul bine gândit de către scenograful Iurie Matei alcătuiesc un spectacol demn de toată lauda, care merită să fie văzut.
Eleonora Stăncuță
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
