Deşi iniţiat cu o intenţie de a uşura viaţa cetăţenilor europeni, acordul Schengen este privit acum cu mari dubii atât de critici cât chiar şi de unii beneficiari ai liberei circulaţii, cu riscul unei "întoarceri dramatice în timp", notează Euronews.
Graniţele de la marginea blocului european au puncte fizice de control al paşapoartelor că peste tot în lume, însă majoritatea graniţelor din interiorul blocului au renunţat de mult la astfel de controale.
Pe 14 iunie 1885, statele membre ale Comunităţii Economice Europene (CEE) – Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg şi Olanda- au decis să renunţe la graniţele interne. Cu propunerea această au fost de acord toţi membri fondatori ai blocului european, cu excepţia Italiei. Acea prima înţelegere a fost parafată lângă Schengen, un mic oraş din Luxemburg.
Ţările din spaţiul Schengen nu verifică sistematic buletinele călătorilor, aceştia putând să călătorească liber dintr-o ţară în altă.
În 1990, acordului i-a fost adăugată o convenţie, iar din 1995 noile reguli au intrat "în forţă". Astfel, barierele şi graniţele fizice au fost demolate în urmă cu 20 de ani.
Spaţiul Schengen este alcătuit din 26 de ţări, dintre care 22 state membre ale Uniunii Europene. Marea Britanie şi Irlanda nu au dorit să între în acest sistem, iar ţări precum România, Cipru, Bulgaria sau Croaţia încă mai fac eforturi pentru a fi primite. Spaţiul Schengen include, însă, şi câteva state non-UE precum Islanda, Norvegia, Elveţia sau Liechtenstein.
Spaţiul Schengen, cel fără de graniţe, garantează liberă circulaţie pentru peste 400 de milioane de cetăţeni europeni. Cu toate acestea, naţionalişti din întreagă Europa dau vină pe acest spaţiu liber pentru uşurinţă cu care o mulţime de imigranţi au călătorit din sud spre nordul Europei.
Pentru a întări securitatea, Consiliul Uniunii Europene a creat în 2004 Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Frontex), menită să supravegheze şi să coordoneze activitatea graniţelor externe. Bugetul agenţiei pentru 2015, însă, a fost de 114 milioane de euro, o suma modestă pentru situaţii de urgenţă precum cea din ultima perioada.
Tratatul Schengen nu a fost suspendat niciodată din cauza imigraţiei, singurele situaţii în care acesta a fost "încălcat" au fost marile evenimente sportive sau întâlnirile internaţionale, că o metodă de a preveni eventualele atacuri teroriste.
Germania, însă, ameninţă cu desfiinţarea acestui spaţiu Schengen, dacă refugiaţii nu sunt alocaţi "în mod corect" între statele membre ale Uniunii Europene.
Iar o astfel de măsură ar întoarce călătorii din Uniunea Europeană înapoi cu 20 de ani.
sursa: business24.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
