Fenta pe PNRR – Unde greșesc funcționarii UE veniți în control (analist)

O evaluare a PNRR ne arată că România este întârziată atât din punctul de vedere al reformelor, cât și din cel al investițiilor. Mai sunt de îndeplinite 400 de jaloane în următoarele 29 de luni. În același timp, instituțiile europene ar trebui să analizeze mai atent cheltuirea banilor publici, nu doar gradul de colectare a veniturilor bugetare.
”Săptămâna aceasta, la București se află o delegație a Comisiei Europene. Împreună cu miniștri din cabinetul Ciolacu, mai mulți reprezentanți ai Comisiei Europene au discutat stadiul în care se află implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Trebuie spus că din delegația Comisiei Europene fac parte specialiști. Este important pentru că de multe ori politicienii sunt tentați să îndulcească realitatea și să transmită mesaje fals pozitive către public. Se întâmplă ca experții să spună și adevăruri incomode pentru Executiv. Așa au stat lucrurile ieri, când Celine Gauer, coordonatoarea PNRR din partea Comisiei Europene, a declarat că există o întârziere în derularea planului, atât în ceea ce privește reformele, cât și referitor la investițiile realizate.

Celine Gauer a reamintit că mai sunt doar 29 de luni pentru a se implementa 400 de jaloane și de ținte. Este un calcul de care miniștrii români nu prea vor să audă. Dar, nu a fost singura problemă remarcată de reprezentanții Comisiei Europene. Aceștia au adus în discuție situația deficitului bugetar excesiv de care suferă România, care ar fi trebuit corectat până anul acesta. Dar, din acest punct de vedere, al deficitului bugetar, nu s-a făcut nimic. Mai mult chiar, reprezentanții Comisiei Europene anticipează că deficitul bugetar va ajunge anul acesta la 7% din PIB, un nivel extrem de ridicat pentru situația în care se află România, respectiv sub procedura de deficit excesiv.

Ceva, însă, nu înțelege Comisia Europeană O parte dintre reformele înscrise în PNRR presupun și o creștere a veniturilor sau o reducere a cheltuielilor bugetare. În special reformele fiscale au ca obiectiv o reducere a deficitului bugetar. Cele mai bune exemple în acest sens sunt chiar temele mult-discutate în aceste zile și anume regimul fiscal al microîntreprinderilor și guvernanța corporativă a companiilor de stat. Punctele de vedere ale Comisiei Europene și ale guvernului asupra acestor două subiecte sunt diferite. Comisia Europeană insistă pe reducerea pragului pentru microîntreprinderi până la o cifră de afaceri de 100.000 euro pe an. Guvernul nu vrea să facă această modificare, nu pentru că ea ar fi exagerată, ci pentru că este an electoral și se teme că va fi acuzat de antreprenorii mici și mijlocii că a mărit sarcina fiscală. De asemenea, Comisia Europeană ar vrea să vadă rezultate concrete, financiare și de guvernanță, la întreprinderile de stat, dar politicienii nu doresc decât o schimbare de formă. Companiile de stat rămân „terenul de joacă” preferat al politicienilor aflați la putere, care nu vor renunța nici în ruptul capului să le controleze. Eroarea în care se află tot mai mulți experți, inclusiv cei de la Comisia Europeană este că se concentrează pe reforme doar pentru a crește colectarea la buget. Pentru acest lucru, programele și planurile sunt gata să mărească taxe, impozite sau accize pentru a avea venituri bugetare mai mari. Dar, ceea ce ignoră multe dintre propunerile privind modificările de natură fiscală este că oricât de multe venituri în plus s-ar genera la buget, cheltuielile vor fi și mai mari. Iată cifrele care demonstrează această afirmație. În anul 2021, deficitul bugetar a fost de 80 miliarde lei, în 2022, a ajuns la 81 miliarde lei, iar în anul 2023, deficitul bugetar a urcat până la 90 miliarde lei. Poate este greu de crezut, dar în anul 2016 deficitul bugetar era de numai 18 miliarde de lei. Este adevărat că inflația a acționat și într-un sens și în celălalt, adică și pentru venituri și pentru cheltuieli, dar este clar că guvernele au avut mai mulți bani la buget pe care i-au cheltuit fără să clipească crescând foarte rapid deficitul. Din acest punct de vedere, ar fi bine ca instituțiile românești, precum Consiliul Fiscal, și cele internaționale, FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană, să nu se concentreze doar pe cum să aducă mai mulți bani la buget, ci și pe cum sunt ei cheltuiți.”, susține Constantin Rudnițchi într-un comentariu la RFI citat de Rador Radio România.