Scopul acestei inițiative este de a soluționa problemele existente în oraș. „Oraşul Chişinău nu dispune, la moment, de o reţea de spaţii pietonale, în oraş existând mici porţiuni separate (aleea de pe bd. Mircea cel Bătrân, aleea de pe str. Grigore Vieru cuplată deja cu str. E. Doga), care însă nu sunt legate între ele şi funcţionează ca „insule pietonale izolate”.o altă problemă abordată de ei este explozia numărului de automobile în oraş precum şi infrastructura transportului rutiere inadecvat pentru un asemenea flux de maşini, iar calitatea infrastructurii pietonale – trotuare, scuaruri – a scăzut considerabil.
Amenajarea unei astfel de străzi în viziunea lor va soluționa un șir de nevoi ale cetățenilor ca de ex: să existe un spaţiu pietonal public, accesibil şi incluziv, să ofere un spaţiu pietonal ce ar fi deschis şi cu potenţial de dezvoltare în toate direcţiile aşa încât pe viitor să fie posibilă conectarea sa cu alte segmente pietonale până la construcţia unei reţele de străzi şi alei pietonale la nivelul întregului oraş, să ofere un spaţiu public democratic şi incluziv în care ar încăpea şi de care s-ar bucura toate grupurile sociale, indiferent de religie, etnie, dizabilitate, vârstă ori statut social.
Proiectul dat are la bază următoarele principii:
# Proiectul e organizat în jurul metaforei „stradă pietonală ca un râu”. Justificarea metaforei râului e următoarea: toate aşezările umane majore au apărut în preajma unor ape (la fel şi Chişinăul), iar rîurile joacă un rol esenţial în viaţa oraşelor. Considerăm că amenajarea pietonală propusă ar putea deveni un râu pietonal urban în jurul căruia şi de la care s-ar dezvolta viaţa comunitară urbană.
# Un spaţiu pietonal deschis şi dinamic, cu potenţial de extindere şi conectare la alte spaţii pietonale din oraş.
# Un spaţiu pietonal care ar fi şi un spaţiu public egal şi democratic, care acceptă, încurajează şi tolerează diferenţa şi care aparţine tuturor.
# Un spaţiu pietonal care acomodează varii interese ale orăşenilor – de recreere, de socializare, de consum, de cultură şi educaţie şi care pune accent pe activităţi de interes comun ce contribuie la creşterea solidarităţii comunităţii.
# Un spaţiu pietonal ce se constituie cu minime investiţii financiare, minime intervenţii arhitecturale (nu presupune construcţii capitale sau altă infrastructură costisitoare) şi care mizează pe valorificarea infrastructurii existente. Vedem acest lucru prin: valorificarea potenţialului clădirilor şi scuarurilor existente şi sporirea acestui potenţial prin deschiderea instituţiilor publice amplasate în acest segment (Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul Naţional de Artă a Moldovei, Biblioteca Naţională, Palatul Naţional); valorificarea scuarurilor verzi – Grădina Publică ”Ştefan cel Mare şi Sfînt” etc.
# Un spaţiu pietonal ce încurajează diversitatea – diversitatea formelor de comportament, diversitatea grupurilor sociale, diversitatea formelor de activitate etc.
# Un spaţiu pietonal „neplanificat” în care are loc întâmplarea, inovaţia, supriza, imprevizibilul, şi care să fie adaptabil, cu minime intervenţii, unor nevoi şi uzuri viitoare.
# Protejarea spaţiului verde existent şi dezvoltarea lui ulterioară pentru a acomoda necesităţile unui spaţiu pietonal viu, dinamic şi activ. – Asigurarea accesului gratuit la bunuri comune fundamentale – apă potabilă, wc – pentru a transforma acest spaţiu public în unul cu adevărat democratic şi incluziv.” scrie echipa de la MIEZ pe pagina lor de Facebook.
Colectiv de autori a proiectului este organizat de mai mulți specialiști cum ar fi:arhitect BOROZAN Ina (Laborator de arhitectură MIEZ), arhitect DELEANU Toma (DT-architektur buro), arhitect MOLDOVAN Vlad, sociolog/filosof SPRINCEANA Vitalie (Oberliht), artist/curator US Vladimir (Oberliht), arhitect VATAMANIUC Andrei (Laborator de arhitectură MIEZ), arhitect VREDNIC Stanislav.
Timpul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
