FT: Ucraina se teme că Budapesta va bloca începerea negocierilor de aderare la UE şi este dispusă la concesii în privinţa învăţământului în limba minorităţilor. Va începe negocieri cu Ungaria şi România

Ucraina se teme că Ungaria îi va bloca drumul către Uniunea Europeană şi este dispusă la concesii în chestiunea minorităţilor. Oficiali ucraineni ar fi urmat să aibă săptămâna aceasta discuţii bilaterale cu Ungaria şi România pentru a încerca să ajungă la un acord în problema predării în limbile minorităţilor naţionale în învăţământul gimnazial din Ucraina, scrie Financial Times și News.ro.

Vicepremierul ucrainean Olga Stefanişina a declarat pentru sursa citată că Ucraina este dispusă să aducă modificări legislaţiei privind drepturile minorităţilor, pentru a debloca acordul UE, în cursul acestui an, pentru deschiderea negocierilor de aderare cu ţara sa.

Olga Stefanişina, care se ocupă de pregătirea Ucrainei pentru aderarea la UE, a declarat pentru Financial Times că guvernul său este gată să aducă ”modificări suplimentare” la normele din învăţământul secundar referitoare la limbile minorităţilor, inclusiv în maghiară, atât timp cât se va găsi un echilibru cu predarea în ucraineană.

Această problemă a devenit cel mai mare potenţial obstacol în calea începerii negocierilor oficiale de aderare la UE ale Kievului. Liderii blocului comunitar urmează să decidă în decembrie dacă vor invita Ucraina să înceapă acest proces de negociere, însă premierul Ungariei, Viktor Orbán, a ameninţat în repetate rânduri că se va opune deciziei invocând problema drepturilor minorităţilor din Ucraina, după ce a acuzat Kievul de ”maghiarofobie”.

Ucraina are zeci de minorităţi – în provincia Zakarpattia din vestul Ucrainei sunt aproximativ 80 000 de etnici maghiari – iar protejarea drepturilor acestora este unul dintre cele şapte criterii de reformă cerute de UE înainte de începerea negocierilor de aderare.

UCRAINA VREA NEGOCIERI BILATERALE PE PROBLEMA MINORITĂŢILOR

”Vom modifica legislaţia privind minorităţile naţionale şi putem introduce amendamente suplimentare (în lege), dacă este necesar, dar trebuie să avem mai întâi negocieri (bilaterale)”, a declarat Stefanişina pentru FT.

Cu toate acestea, vicepremierul spune că ucrainenii aparţinând minorităţilor etnice trebuie să înveţe suficient de mult în ucraineană pentru a putea urma o educaţie ulterioară sau pentru a avea oportunităţi de muncă în afara zonelor minoritare. Ea a declarat că normele actuale care au introdus mai multe cursuri obligatorii de predare a limbii ucrainene funcţionează bine: ”A fost găsit un echilibru şi acesta funcţionează. Aşa că trebuie să evaluăm cu adevărat acest lucru”, a conchis Stefanişina.

Oficialii de la Kiev şi Bruxelles se tem însă că Viktor Orban, un aliat al Moscovei, nu este interesat cu adevărat să găsească o soluţie la problema educaţiei şi o va folosi drept pretext pentru a bloca începerea negocierilor de aderare în decembrie.

Comisia de la Veneţia, pe de altă parte, un organism consultativ privind dreptul constituţional din cadrul Consiliului Europei, a declarat că Ucraina ar trebui să protejeze şi drepturile lingvistice ale vorbitorilor de limbă rusă.

Stefanişina şi-a exprimat anterior încrederea că UE nu va întârzia începerea negocierilor din cauza acestei probleme.

FRANŢA ŞI GERMANIA SUSŢIN ÎNCEPEREA NEGOCIERILOR CU UCRAINA

Comisia Europeană a declarat că Ucraina a îndeplinit pe deplin două dintre cele şapte criterii de referinţă pentru începerea negocierilor: libertatea presei şi reforma judiciară. Comisia va evalua progresele înregistrate şi în ceea ce priveşte celelalte cinci obiective – drepturile minorităţilor, reformele anticorupţie, normele de combatere a spălării banilor, legile anti-oligarhie şi reforma Curţii Constituţionale – în această toamnă.

Miercuri, şefa Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a prezentat în discursul despre Starea Uniunii o viziune a unei Uniuni Europene extinse care ar include Ucraina – dar Kievul mai are încă drum de parcurs pentru a obţine undă verde pentru discuţiile de aderare, Ungaria fiind considerată un potenţial factor de blocaj, scrie şiu Reuters.

Ţările UE urmează să decidă în decembrie dacă vor permite Ucrainei să înceapă negocierile de aderare, ceea ce ar necesita sprijinul unanim al tuturor celor 27 de ţări din blocul comunitar.

Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a declarat în faţa Parlamentului European că Ucraina a făcut deja ”paşi mari” de când a fost desemnată ţară candidat la aderare, anul trecut, chiar dacă luptă pentru a respinge invazia Rusiei.

Diplomaţi şi oficiali UE spun că cei doi grei ai blocului, Franţa şi Germania, vor susţine probabil începerea negocierilor, dacă executivul european va face o evaluare pozitivă. Raportul Comisiei Europene este aşteptat în octombrie, dar ar putea fi amânat până în noiembrie, spun oficialii citaţi de Reuters.

UNGARIA, O NUCĂ TARE GREU DE SPART

Dar Ungaria va fi o nucă mai greu de spart pentru Kiev, spun diplomaţii şi oficialii, în special când vine vorba de tratamentul etnicilor maghiari din interiorul Ucrainei. ”Pentru Ucraina, cel mai mare obstacol este Ungaria şi discuţia în jurul minorităţilor naţionale”, a declarat un diplomat de rang înalt din UE, citat de Reuters sub rezerva anonimatului. ”Din punct de vedere politic, acesta va fi cel mai important obstacol”, a adăugat el.

Premierul ungar Viktor Orban cultivă legături cordiale cu Moscova, spre deosebire de omologii săi din UE, şi s-a contrat în repetate rânduri cu Kievul, inclusiv în legătură cu dreptul etnicilor maghiari de a învăţa în limba lor maternă, după ce Ucraina a adoptat în 2017 o lege care restricţionează utilizarea limbilor minoritare în şcoli.

De asemenea, Budapesta a intrat în conflict cu Kievul din cauza includerii băncii maghiare OTP Bank pe o listă neagră ucraineană de sancţionare a companiilor acuzate că sprijină financiar războiul Rusiei – o acuzaţie pe care atât Ungaria, cât şi banca o neagă.

Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat în iulie că următoarea evaluare a procesului de aderare a Ucrainei trebuie să includă o examinare a respectării drepturilor comunităţii maghiare.

Obţinerea undei verzi pentru a începe negocierile de aderare cu UE ar fi privită pe scară largă ca o victorie pentru Kiev în conflictul său cu Moscova, în condiţiile în care încearcă nu doar să respingă forţele ruseşti, ci şi să se elibereze de influenţa geopolitică a Rusiei şi să se orienteze către Occident.

Negocierile de aderare durează de obicei mulţi ani şi ar fi deosebit de complexe în cazul Ucrainei, fiind o ţară relativ săracă, încă în război şi cu o populaţie de peste 40 de milioane de locuitori, care ar bulversa echilibrele economice şi politice din cadrul UE.

Miercuri, în discursul despre Starea Uniunii, von der Leyen a prezentat o viziune a unei Uniuni Europene care ar include nu doar Ucraina, ci şi Moldova şi ţările din Balcanii de Vest. ”Într-o lume în care mărimea şi greutatea contează, este în mod clar în interesul strategic şi de securitate al Europei să ne completăm Uniunea”, a declarat ea.

Unii oficiali se aşteaptă ca Bruxelles-ul să emită o recomandare pozitivă privind începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, dar este posibil să adauge condiţii, de exemplu, să facă presiuni pentru reguli mai stricte în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, scrie Reuters.

Marţi, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins prin veto o lege ce reglementa declararea averilor, cerând legislatorilor să o refacă pentru a asigura o transparenţă mai largă şi mai rapidă.