Deşi roverul Curiosity se află pe cealaltă parte a planetei faţă de Opportunity, furtuna şi-a dublat mărimea în perioada weekend-ului.
În regiunea craterului Gale a fost înregistrat cel mai mare nivel de blocare a luminii solare. Conform Science Daily pentru cercetătorii aflaţi la sol, Curiosity oferă o „fereastră” către fenomenul de pe Marte.
Pînă în prezent, specialiştii nu au reuşit să afle de ce unele furtuni se desfăşoară pe zone întinse timp de cîteva luni, în timp ce altele sînt restrînse şi durează doar o săptămînă. Însă Curiosity şi cîteva sonde aflate în orbita lui Marte ar putea ajuta cercetătorii să adune informaţii despre praful aflat atît la suprafaţă, cît şi în spaţiu. Ultima furtună desfăşurată la nivel global a avut loc în 2007, cu cinci ani înainte să ajungă Curiosity pe planetă.
În cadrul animaţiei realizate de specialişti, Curiosity se află cu faţa către marginea craterului. Imaginile înregistrate cu instrumentul Mast Camera arată modul în care cerul devine din ce în ce mai întunecat. Stratul ce opreşte razele solare este de şase pînă la opt ori mai dens decît în mod obişnuit.
Inginerii misiunii Curiosity au analizat efectele şi au declarat că riscul defectării intrumentelor roverului sînt minime. Cel mai mare impact va fi asupra camerei ce necesită un timp mai mare de expunere pentru a putea realiza fotografiile.
Furtunile de praf marţiene sînt comune, mai ales în atmosfera sudică, în timpul verii cînd planeta este mai aproape de Soare. În timp ce atmosfera se încălzeşte, vînturile generate de contrastul temperaturilor de la suprafaţă duc la producerea furtunilor. Însă deşi sînt comune, în general furtunile marţiene se produc într-o zonă restrînsă.
Sursa: Noi.md
